Legaturi pe net
Atac

 

  
Deficit de milioane de euro la PE
Luandu-si o pauza din dat in dreapta si-n stanga cu critici, eurodeputatii s-au trezit ca vor avea un deficit de aproape 44 de milioane de euro in schema voluntara de pensionare.

Articol:
Ca orice oameni cu capul pe umeri si deputatii europeni se gandesc ca vor veni si zile mai negre dupa cele petrecute la Strasbourg. Asa ca au pus mana de la mana, au mai adaugat si institutia in ansamblul ei si au creat un fond pentru pensiile viitoare de care ar urma sa beneficieze.
Fondul are in acest moment bunuri in valoare de 145 de milioane de euro, insa un raportor independent a atras atentia ca pentru acoperirea pensiilor si a altor obligatii ce tin de aceasta schema de pensionare fondul avea nevoie la sfarsitul lui 2004 de 189 de milioane de euro.
Cifrele au fost prezentate eurodeputatiilor la intalnirea anuala cu privire la fond ce a avut loc luna aceasta. Vestea a fost destul de amara deoarece dupa o performanta "asemanatoare" in 2003, cand s-a inregistrat o lipsa de 42 de milioane de euro, se luasera masuri pentru ca acest lucru sa nu se intample si in anul urmator.
Problema este mai veche, dezacordurile dintre fonduri si cheltuieli dand deja peste cap proiectul inca din 2001. In 2002 au fost luate primele masuri de redresare, crescandu-se rata contributiilor beneficiarilor la 39% din salariul de referinta, o treime fiind contributia parlamentarului si doua treimi cea a PE. Astfel s-a ajuns ca in prezent un eurodeputata care doreste sa participe la schema sa plateasca lunar 948,13 de euro.
Institutia cerber a fondurilor europene, Curtea de Conturi a UE, nu priveste cu ochi buni metoda gasita de parlamentarii europeni pentru a-si asigura viitorul. Pana acum insa s-a multumit numai cu critica de pe margine, atragand atentia, de exemplu, in noiembrie 2003, ca nu exista o baza solida legala comunitara care sa dea dreptul PE sa fie implicat direct in asa ceva. Ea a avertizat ca ar trebui stabilite reglementari clare cu privire la responsabilitatea si atributiile PE in cazul in care fondul va inregistra un deficit.
Vazand ca masurile luate in anii trecuti nu au adus nici o imbunatatire, trendul nici macar nefiind oprit, ce sa mai vorbim de inversare, biroul de conducere al fondului, format in principal din eurodeputati, a propus cresterea contributiei la 45% din salariul de referinta, pastrandu-se insa contributia de doua treimi a PE.
Dupa ce in vara s-a ajuns in cadrul PE la un acord cu privire la un nou statut pentru membrii acestei institutii, pe viitor va fi aplicata o noua schema privind pensiile eurodeputatilor. Directorii fondului actual voluntar de pensie doresc ca si acesta sa fie pastrat, ambele scheme urmand, in opinia lor, sa fie puse sub umbrela aceluiasi fond.
Pe scurt despre mandatul parlamentarilor europeni

Durata mandatului parlamentar este stabilita la cinci ani si coincide cu perioada de legislatura a Parlamentului European.
Datorita diferentelor dintre reglementarile comunitare si cele nationale, statutul parlamentarilor nu este uniform. Membrii Parlamentului European beneficiaza de imunitatile si privilegiile stabilite de art. 8- 10 din Protocolul din aprilie 1965 (anexat la Tratatul de la Bruxelles).
Aceste imunitati se refera la :
- libera circulatie, fara restrictii de orice natura privind deplasarea la si de la locul reuniunilor parlamentare;
- imunitatea de jurisdictie penala privind cercetarea, retinerea sau urmarirea datorita opiniilor sau voturilor exprimate în exercitarea functiilor lor;
- în materie de taxe vamale parlamentarii beneficiaza de facilitatile recunoscute înaltilor functionari care se afla în strainatate în misiuni oficiale temporare (facilitatile se aplica prin intermediul guvernelor statelor membre);
Pe durata sesiunilor Parlamentului european, membri sai beneficiaza:
- pe teritoriul lor national — de imunitatile recunoscute membrilor Parlamentului tarii lor;
- pe teritoriul celorlalte state membre — de imunitate de jurisdictie penala;
- imunitatea personala pe durata mandatului (fiind înregistrate unele diferente între legislatiile nationale cu privire la aceasta). Imunitatea nu poate fi invocata însa în caz de flagrant delict si nu poate constitui un obstacol privind dreptul Parlamentului European de a ridica imunitatea unuia dintre membrii sai.
Procedura ridicarii imunitatii parlamentare cuprinde urmatoarele etape :
a. autoritatea competenta dintr-un stat membru se adreseaza presedintelui Parlamentului European cu o cerere de ridicare a imunitatii parlamentare;
b. presedintele înainteaza aceasta cerere comisiei competente, care o va analiza fara întârziere;
c. comisia poate cere autoritatii care a înaintat cererea, informatiile sau documentele pe care le considera necesare; de asemenea, parlamentarul a carui imunitate se solicita a fi ridicata poate aduce, în apararea sa, documentele pe care le considera relevante;
d. raportul comisiei contine o propunere prin care recomanda ridicarea, sau, dimpotriva, mentinerea imunitatii parlamentare, urmând ca plenul Parlamentului European sa decida; comisia sau plenul nu se pot pronunta în nici o situatie asupra vinovatiei, iar ridicarea imunitatii parlamentare nu afecteaza prezumtia de nevinovatie;
e. presedintele va informa autoritatea statului membru, care a cerut ridicarea imunitatii, asupra rezultatului votului din Parlament;
f. în cazul în care s-a decis ridicarea imunitatii parlamentare, presedintele va solicita autoritatii statului membru sa fie informat cu privire la orice hotarâre judecatoreasca ce-l priveste pe respectivul parlamentar si va informa Parlamentul despre continutul acesteia în cel mai scurt timp.
Parlamentul European dispune de competenta stabilirii propriei sale structuri interne. Aceasta putere de auto-organizare, consacrata si de catre CJCE, decurge din articolul 142 CEE care încredinteaza Parlamentului sarcina de a-si adopta propriul regulament interior, iar statele membre si celelalte institutii trebuie, în virtutea principiului cooperarii loiale, sa respecte regulile stabilite de catre Parlamentul European atâta timp cât acestea au drept obiectiv sa-i asigure buna functionare

Surse:
  • European Voice - MEPs' €44m pension gap
  • Mihai Constantinescu, Serban Nicolae, Marius Amzulescu, Parlamentele Europene, Editura Fundatiei România de mâine, Bucuresti, 2003
  • Ion Jinga, Uniunea Europeana. Realitati si perspective, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999
  • Nicoleta Diaconu, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001

Alte articole:

A se vedea: