Vrei sã-ti spui pãrerea intrã pe Forum

DOSARE (COOL)
Legaturi pe net:
EuropeanVoice
EUbusiness
EUpolitix
EuroJournal.org
Euro News
Misiunea Romaniei la UE
Adevarul
Agricultura Romaniei
Antena 1
Basa-Pres
Banii Nostri
BBC Romania
Capital
Cotidianul
Curentul
Curierul National
Cronica Romana
Delta RFI
Deutsche Welle
Dilema Veche
Europa Libera
Evenimentul Zilei
Gardianul
Gazeta Sporturilor
Independent
Jurnalul National
Libertatea
Mediafax
ProsSport
ProTV
Realitatea Romaneasca
Realitatea TV
Revista 22
Romania Libera
Rompres
Stirea Zilei
TVR
Ziarul
Ziarul Financiar
Ziare.com
Ziua

Stiri
Comunitar
Schengen
Bani
Euro
România
Burse
Legãturi
Ajutor
E-mail
! NOU ! NEWSLETTER

   
 

 

Deja se pune problema revizuirii Constitutiei UE


Oficialii europeni admit ca se gandesc la schimbari in Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa, desi el inca nici macar nu a fost ratificat.


Anii 2005 si 2006 vor fi marcati in Uniunea Europeana de dezbaterea pe marginea Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, asa-numita Constitutie UE.
Tratatul constitutional european a fost semnat la Roma pe 29 octombrie 2004, pana in acest moment fiind ratificat doar de doua dintre tarile membre UE, respectiv Lituania si Ungaria.
Pentru a intra in vigoare, Constituia UE, trebuie sa fie ratificata de toate cele 25 de state UE, fie prin procedura parlamentara fie prin referendumuri nationale.
Uniunea are cateva antecedente cu privire la consultarile populare nationale referitoare la tratatele UE. Danezii au votat intr-un referendum impotriva Tratatului de la Maastricht in 1992, trebuind sa fie organizat un al doilea referendum in 1993 pentru a fi aprobat. La fel a fost si cazul Trtatului de la Nisa, cand irlandezii au votat impotriva Tratatului intr-o prima consultare populara organizata in 2001, abia in cadrul altei consultari populare in 2002 dandu-si acordul.
Primul refrendum care va avea loc in Uniune pe marginea adoptarii Constitutiei UE va fi in Spania pe 20 februarie. Este de asteptat ca acesta sa nu ridice multe probleme deoarece Madridul a virat puternic spre o pozitie pro Constitutie dupa alegerile generale din 2004. Nu trebuie uitat totusi ca, la sfarsitul lui 2003, guvernul spaniol a fost unul dintre principalii factori ai impotmolirii la acel moment a negocierilor pe marginea tratatului constitutional UE.
Cele mai mari batai de cap pentru liderii europeni se pare ca le vor avea in convingerea britanicilor sa aprobe documentul european. Marea Britanie este faimoasa pentru euroscepticismul sau precum si pentru pozitia "in doua luntrii" pe care o adopta de multe ori in relatiile sale cu SUA si UE. De altfel, Londra are si un statut aparte in cadrul UE, nefacand parte din zona euro si nici din Spatiul Schengen si beneficiind de un regim special in domeniul contributiei la bugetul comunitar.
Desi se prevad probleme in cazul referendumului britanic nici in celelalte tari situatia nu este cu mult mai roza. Temerea principala a politicienilor este ca nu vor convinge sa vina la vot populatia pro UE, in schimb grupurile care au vreun of impotriva comunitatii urmand sa se mobilizeze si poate sa dea peste cap toate rezultatele sondajelor de opinie premergatoare votului.
Pentru a contracara o situatie ca cea de mai sus, liderii europeni sunt atenti la orice lucru care ar putea supara electoratul. Dificil este insa sa pastrezi o balanta intre discursul adresat populatiei unei tari cu propaganda facuta pentru alta, media fiind gata oricand sa sesizeze si sa informeze despre aceste gafe ale responsabililor europeni.
Exemplificative pentru cele spuse anterior sunt cele petrecute in aceasta saptamana in Franta si Marea Britanie.
Francezii sunt ingrijorati ca prin aderarea Turciei la Uniune si intrarea in vigoare la Constitutiei UE, Ankara va deveni una dintre cele mai puternice state membre la nivelul luarii deciziilor in institutiile comunitare. Ei sunt indreptatiti sa creada acest lucru pentru ca sistemul de luare a deciziilor la nivel comunitar prevazut de Constitutia UE se bazeaza foarte mult pe elementul demografic. Ori, se prognozeaza ca Turcia va avea avea o populatie in 2015 care va depasi si pe cea a Germaniei, actualmente cel mai mare stat membru UE din acest punct de vedere. Pentru a contracara aceasta temere, presedintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, a declarat pentru Le Figaro ca reglementarile din Constitutia UE nu sunt batute in cuie si vor putea fi schimbate in viitor: "Daca este nevoie sa schimbam mai tarziu regulile vom face acest lucru. Dar aceasta nu este actualemnte o problema in discutie". Purtatorul de cuvant al lui Barroso, Francoise Le Bail, a adaugat si el: "Cand va veni timpul sa schimbam Constitutia vom discuta acest lucru, dar acest timp inca nu a venit".
Cuvintele oficialilor europeni destinate francezilor nu au fost pe placul britanicilor, caci una din principalele directii de campanie a guvernului Tony Blair in favoarea Constitutiei UE a fost ca noul Tratat european va constitui cadrul final al relatiei Marii Britanii cu UE. Presa eurosceptica a prins imediat mingea aruncata de peste Canal si acum se foloseste de ea in campania anti Constitutie.


Tratatul de la Maastricht a fost semnat de "Cei Doisprezece" la 7 ferbuarie 1992. El trebuia ratficat, in conformitate cu normele constituionale ale fiecarui stat membru, inainte de 1 ianuarie 1993.
În Danemarca, neînregistrându-se procentul favorabil tratatului de 5/6 din numarul parlamentarilor, conform reglementarilor interne, trebuia organizat un referendum, la 2 iunie 1992. Rezultatul acestuia a fost negativ, înregistrându-se 50,7% voturi împotriva. In aceste conditii, la 4 iunie 1992 s-a întrunit Consiliul European extraordinar la Oslo, care a stabilit necesitatea continuarii procesului de ratificare pe baza tratatului existent. Consiliul European reunit la Edinburgh în 12 decembrie 1992 a adoptat concluziile privind "Danemarca si Tratatul asupra Uniunii Europene". Textele adoptate la Edinburgh au urmarit, pe de o parte, sa asigure continuarea procesului de ratificare, fara sa redeschida negocierile asupra Tratatului de la Maastricht, care ar fi dus la modificarea acestuia si implicit la o noua ratificare a lui de catre toate cele 12 state, iar pe de alta parte, sa dea posibilitatea guvernului danez de a consulta din nou populatia. În consecinta, la 18 mai 1993, când s-a organizat cel de al doilea referendum, alegatorii danezi s-au pronuntat cu o majoritate de 56,8% pentru ratificarea tratatului.
În Marea Britanie, tara care a ridicat o serie de probleme înca din timpul negocierii tratatului si careia partenerii i-au facut numeroase concesii, ratificarea tratatului a întâmpinat numeroase opozitii.
Procesul de ratificare a fost întrerupt de esecul primului referendum danez si reluat dupa reusita celui din mai 1993. S-au facut eforturi de catre guvern pentru evitarea referendumului, întrucât era prevazut a fi la limita. Utilizându-se o serie de artificii politice s-a reusit în final ratificarea tratatului de catre regina si depunerea instrumentelor de ratificare la 2 august 1993.
Tratatul a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993.
Tratatul de la Nisa a fost semnat la Nisa la 26 februarie 2001.
De data aceasta, in Danemarca s-a ratificat relativ usor noul Tratat european. Procedura a fost parlamentara, Folketing-ul pronuntându-se în favoarea tratatului prin legea din 1 iunie 2001.
Probleme au aparut insa in cazul Irlandei. Aici, într-un prim referendum organizat în 2001 s-a dat câstig de cauza celor care se opun ratificarii Tratatului de la Nisa, înregistrându-se un scor de 54% la 46%.
Ca urmare a esecului referendumului din Irlanda au fost luate o serie de masuri atât la nivelul Irlandei dar si la nivel comunitar. Din acestea citam:
- o campanie ampla de informare a cetatenilor irlandezi asupra implicatiilor Tratatului de la Nisa atât pentru Irlanda dar si pentru viitorul Europei;
- adoptarea la Summit-ul de la Sevilia a unei „Declaratii a Irlandei” cu privire la Nisa. Prin aceasta se sublinia faptul ca Irlanda, chiar în cazul adoptarii Tratatului de la Nisa, îsi pastreaza caracterul de neutralitate militara pe care îl are în prezent .
Pe 19 octombrie 2002 a fost organizat un al doilea referendum în Irlanda privind Nisa. Rezultatele finale se prezinta astfel :
- rata de participare - 48,45%,
- voturi în favoarea Tratatului - 62,89%,
- voturi împotriva Tratatului - 37,11%.
Tratatul de la Nisa a intrat in vigoare la 1 februarie 2003.


Surse:

  • Ovidiu Tinca, Drept comunitar general, Editura Didactica si Pedagogica R.A.Bucuresti, 1999
  • Marian Mihaila, Carmen Suciu, Dan Stan, Drept institutional comunitar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002
  • Gilles Ferréol, Dictionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iasi, 2001

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

A se vedea: