Franta si Germania sprijina campionii industriali europeni 2 03 2005

Posibilitatea crearii a unor asa-numit "campioni industriali europeni" si a sprijinirii lor in mod prioritar de catre UE este din ce in ce mai des auzita in discutiile la nivel inalt dintre oficialii europeni.
Presedintele francez Jacques Chirac a declarat in august anul trecut: "Haideti sa avem o politica european in domeniul concurentei care sa ia cu adevarat in calcul realitatile internationale din domeniul competitiei. Sa sprijinim puternic crearea unor campioni industriali europeni".
Comisarul european pentru industrie, una dintre cele mai puternice voci europene in domeniu, Günter Verheugen, s-a alaturat si el in ianuarie celor care sprijina ideea crearii campionilor europeni. El a cerut pornirea unei dezbateri cu privire la modul cum politica europeana privind concurenta este aplicata in cazul fuziunilor si a declarat: "Daca aceasta va favoriza aparitia unor campioni europeni, sunt clar in favoarea ei".
Ultimele dezvoltari in cadrul acestei dezbateri au aparut marti (1 martie 2005) cand, in cadrul unei intalniri intre ministrii economiei din Franta si Germania acestia s-au declarat clar in favoarea crearii campionilor europeni.
Noul ministru francez al economiei, Thierry Bretton, a declarat: "Europa are nevoie de mari grupuri industriale, Germania si Franta avand un rol de jucat drept motor". Intrebat daca aceasta initiativa nu ar putea deranja Comisia Europeana, cunoscuta ca promotoare a politicii antitrust, Bretton a spus: "Avem o Comisie buna. Ea este la curent cu necesitatea de a avea o mai mare competitivitate".
Ministrul german al economiei, Wolfgang Clement, a aratat la randul sau: "suntem pe cale sa dezvoltam o cooperare strategica cu Franta" pentru un sprijin reciproc in competitia internationala.
Conform cotidianului german Handelsblatt, primele sugestii concrete vor fi facute in cadrul unei intalniri intre cancelarul Gerhard Schröder si presedintele Jacques Chirac ce va avea loc pe 26 aprilie.
O declaratie comuna a celor doua parti sugereaza ca trebuie sa existe o mai mare cooperare intre ele in domenii precum energia, cercetarea si dezvoltarea.

Una dintre primele politici comune adoptate de Comunitatea Economica Europeana a fost aceea a concurentei. Ea a evoluat si s-a dezvoltat de la inceputuri si pana acum, odata cu dezvoltarea generala a Uniunii Europene.
Conform prevederilor Tratatului CE, exista urmatoarele directii de actiune a politicii de protectie a concurentei:
- interzicerea acordurilor si a practicilor concertate ce au ca efect impiedicarea, restrangerea sau distorsionarea concurentei;
- prevenirea si interzicerea abuzului de pozitie dominanta pe piata;
- controlul concentrarilor economice;
- eliminarea distorsiunilor provocate pe piata comuna de unele ajutoare de stat si de drepturile exclusive sau speciale ale companiilor/monopolurilor de stat sau private;
- mentinerea competitivitatii firmelor din UE, pe piata interna si pe cea internationala.
In prezent concentrarea excesiva a puterii economice a firmelor este considerata o amenintare pentru concurenta libera si echitabila pe piatele Comunitatii, deoarece poate sa conduca la crearea sau intarirea pozitiei dominante. Articolul 82 din Tratatul CE arata ca: "Orice abuz al unuia sau mai multor intreprinzatori cu o pozitie dominanta in cadrul pietei comune sau in cadrul unei parti importante a acesteia va fi interzis, ca fiind incompatibil cu piata comuna in masura in care poate afecta comertul dintre statele membre".
Comisia se ocupa de concentrarile de mari dimensiuni care îsi desfasoara o parte semnificativa a activitatii pe teritoriul mai multor state membre ale UE. O importanta dezvoltare în acest domeniu a fost introdusa în 1988 prin propunerea unui cod al fuziunilor, care, schimba si posibilitatea Comisiei de a actiona din "a posteriori" în "a priori". Conform codului, Comisia trebuie sa dea un raspuns în privinta legalitatii unei fuziuni în doua luni de la notificarea acesteia, la care se adauga cel mult patru luni, când este nevoie de o ancheta mai laborioasa .
Comisia are puteri largi de investigare, putând face vizite la firmele suspectate de încalcarea liberei concurente si având acces la toate documentele acestora, întreprinderile gasite vinovate de practici concurentiale ilegale (practici concertate sau abuzul de pozitie dominanta) pot fi amendate cu pâna la 10% din cifra de afaceri din anul anterior.
În cazul în care se descopera întelegeri între firme, suspectate de încalcarea liberei concurente si care intra în competenta ei, Comisia Europeana are urmatoarele posibilitati de actiune:
- sa o declare legala printr-o decizie formala, daca în urma investigatiilor rezulta ca întelegerea nu distorsioneaza libera concurenta;
- sa dea o "scrisoare de confort" care sa permita operarea pe piata comunitara deoarece sunt operatii fara un impact semnificativ;
- sa accepte operatiunea numai cu îndeplinirea anumitor conditii care sa garanteze respectarea liberei concurente;
- sa o declare ilegala.
Comisia poate începe o ancheta asupra unei firme/grup de firme fie la cererea acestora (în urma notificarii acordurilor de catre întreprinderi în vederea obtinerii aprobarii de operare), fie în urma unor plângeri depuse de terti, fie din proprie initiativa prin auto-sesizare.
Conform acquis-ului comunitar ajutoarele de stat permise sunt: ajutor pentru dezvoltare regionalã; ajutor pentru protectia mediului înconjurãtor; ajutor pentru salvare si restructurare; pentru instruirea angajatilor si pentru ocuparea fortei de munca; ajutor pentru întreprinderi mici si mijlocii; pentru cercetare si dezvoltare; pentru proiecte mari de investitii în conditiile prevãzute în Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii; sub forma garantiilor în conditiile prevãzute în Instructiunile privind ajutorul de stat acordat sub forma garantiilor; ajutor cu respectarea dispozitiilor Instructiunilor privind ajutorul de stat si capitalul de risc; ajutor cu respectarea dispozitiilor Instructiunilor privind vânzãrile de terenuri si/sau clãdiri de cãtre autoritãtile publice.
Pentru siderurgie, si industria carboniferã, sectorul fibrelor sintetice, industria auto si industria constructiilor navale, se aplicã reguli mai restrictive decât cele aplicabile la nivelul altor industrii. În general, ajutoarele acordate pentru investitii care conduc la cresterea capacitãtilor sunt sever limitate sau chiar interzise. În unele cazuri, ajutorul este permis numai dacã va conduce la reducerea capacitãtilor. În agriculturã, pescuit si piscicultuã, se aplicã alte reguli, reglementate de Politica Agricolã Comunã si Politica în domeniul pescuitului.

Surse:

- EUobserver
- Reuters
- permanent.nouvelobs.com
- Handelsblatt
- L`agefi
- Prisecaru Petre (coord.), Baltatu Laurentiu, Iordache Lucia, Stanculescu Ecaterina - Politici comune ale Uniunii Europene, Bucuresti, Editura economica, 2004
- Mirela Diaconescu, Economie europeana, Editura Uranus, Bucuresti, 2002
- Ferreol G. (coord.), Dictionarul Uniunii Europene, Editura POLIROM, Iasi 2001
- Delegatia Comisiei Europene în România, Politica industriala si competitivitatea Uniunii Europene. Asigurarea liberei concurente, Bucuresti, ianuarie 1999
- MIE - România a finalizat negocierile de aderare, prin închiderea ultimelor douã capitole: Concurenta si Justitie si afaceri interne, decembrie 2004

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

- Atac la practicile comerciale necinstite 26 02 2005
- Comisia Europeana se ia de companiile de telefonie mobila 11 02 2005
- Zaharul cariaza buzunarele noilor membrii UE 26 01 2005
- Comisia doreste reformarea regulilor UE privind concurenta 28 12 2004
- Sarkozy pune sub semnul intrebarii axa franco-germana 23 06 2004

A se vedea: