Grecii castiga branza
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a hotarat sa sustina pretentiile Greciei cu privire la branza feta.

Articol:

Economia UE este de multe ori beneficiara procesului de globalizare, insa, exista si probleme legate indeosebi de pretul destul de mare al bunurilor europene comparativ cu cele produse de tarile cu o forta de munca mai ieftina.
Pentru a-si vinde produsele, europenii mizeaza si pe inalta lor calitate, ceva de genul dai un ban dar sti ca face. Exact din aceasta cauza au devenit foarte sensibili la situatiile in care cumparatorii cred ca au luat un produs european consacrat si, cand colo, doar denumirea este de el. Asa ca incearca sa impuna partenerilor internationali respectarea macar a unora dintre denumirile cele mai cunoscute de produse alimentare europene, aceastea beneficiand deja de un astfel de regim la nivel comunitar.
In discutiile cu SUA sau alti parteneri de negociere, Bruxelles-ul a dat intotdeauna drept exemplu situatia branzei feta, sortiment protejat inca din 2002 pe piata europeana.
Problema insa este mai complicata si in cazul "feta, deoarece atunci cand Comisia Europeana a luat decizia inregistrarii denumirii in favoarea grecilor, miscare ce a dus la protestele inclusiv pe cale judiciara a Germaniei si Danemarcei, sprijinite de Franta si Marea Britanie.
Astazi (25 octombrie 2005) s-a ajuns in sfarsit la o concluzie, Curtea de Justitie dand dreptate executivului comunitar si declansand astfel sarbatoare in Elada.
Istoria acestui tip de branza nu este exact cunoscuta. Ea a fost produsa si in alte tari europene de ceva timp, de exemplu in Franta si Danemarca inca din anii `30.
Unii istorici spun ca aceasta branza vine din Grecia, altii ca numele a fost acordat de negutatorii venetieni.
Unul dintre principalele argumente invocate de nemti si danezi in atacul impotriva Comisiei a fost ca timpul indelungat de cand feta se produce pe o larga arie din Europa a dus la pierderea sensului ei originar. Astfel, spre deosebire de alte situatii, cum ar fi de exemplu al suncii de Parma, legata de o locatie specifica, "feta" este mai mult un tip de branza decat un nume.
Curtea de Justitie s-a opus cererii, considerand ca particularitatile speciale ale fetei nu pot fi imitate in nici o alta parte datorita atat modului de preparare traditional cat si faptului ca este folosita in alimentatia caprelor producatoare de lapte o iarba ce creste numai in anumite parti ale Greciei. In plus, s-a tinut cont si ca producerea si consumul de branza feta are ca punct central Grecia.
Parlamentarul european Edward McMillan-Scott, un vechi opozant al pretentiilor grecesti privind feta, a caracterizat decizia de astazi ca fiind cu totul deplasata. El a aratat ca hotararea va provoca atat confuzie in randul consumatorilor cat si probleme pentru vanzatorii ce trebuie acum sa gaseasca noi denumiri pentru acest tip de branza.
Inaintea unei intalniri a ministrilor agriculturii din UE, purtatorul de cuvant al Comisiei, Michael Mann, s-a declarat incantat de decizia Curtii.
Cei mai entuziasti au fost, normal, grecii. Ministrul elen al agriculturii, Evangelos Bassiakos, a caracterizat hotararea instantei europene drept o "dezvoltare istorica" ce va ajuta la comercializarea branzei grecesti de calitate pe Glob.
Conform lui Bassiakos, branza greceasca de oaie si capra este unul dintre principalele produse ale acestei tari si are vanzari excelente peste hotare.
Hotararea de astazi ar putea avea repercusiuni si asupra altor tipuri de branza produse in multe parti ale lumii, precum camembertul, francezii fiind ingrijorati deoarece cea mai mare cantitate din acest sortiment este produsa in afara micii regiuni Camembert.
Si in cazul Romaniei, problema denumirilor de origine si geografice a constituit un punct important pe agenda negocierilor cu UE, fiind destul de faimoase problemele care au aparut in cazul palincii, pana la urma inregistrata.

Surse:

Alte articole:

A se vedea: