Statele
membre UE au ajuns la un compromis in privinta pachetului legislativ
ce va obliga companiile de telecomunicatii si cele din domeniul
internetului sa-si inregistreze clientii.
Articol:
Iar
prezint problematica Big Brother-ului european, Directiva de inregistrare
a datelor, prin care operatorii de telecomunicatii si providerii
de internet vor fi obligati sa inregistreze datele cu privire la
convorbirile telefonice si activitatea pe internet a cetatenilor
europeni. Cam rapid dupa un articol recent, numai ca, asa din cate
vad, voi compensa din tacerea din presa romaneasca cu privire la
acest subiect. Daca a mai fost cate un articol izolat din cand in
cand, vad ca de vineri (2 decembrie 2005), de cand s-a facut un
mare pas inainte in procesul de finalizare Directivei prin acordul
din cadrul Consiliului UE, liniste totala. Sincer ma asteptam la
o dezbatere mai mare mai ales la noi, dat fiind ca nu sunt chiar
asa de indepartate timpurile in care fiecare era atent ce vorbea
la telefon pentru a nu fi saltat de "baieti". Bine, recunosc
ca acum vad ca nimeni nu se ataca daca de exemplu compania la care
lucreaza ii monitorizeaza si mailurile sau site-urile pe care se
plimba, asa ca intr-un fel poate mirarea mea nu-si are rostul.
Dupa cum am spus deja, saptamana trecuta s-a ajuns in sfarsit la
un acord in cadrul Consiliului UE. Conform acestuia, vor fi pastrate
de companiile din domeniu datele privind comunicatiile europenilor
pentru 24 de luni. Unele state au dorit ca perioada sa fie si mai
mare, solutia de compromis fiind aceea de a nu se prevedea termenul
ca maxim ci drept minim, astfel ca, de exemplu, perioada de 15 ani
pentru stocare cat va prevede legislatia poloneza nu va incalca
reglementarile comunitare.
Intr-un pas inapoi fata de cele ce se prefigurau, se va inregistra
numai numerele de telefon, unde si cand a fost efectuatat si nu
continutul convorbirii. Aceasta decizie a venit in pofida presiunilor
Marii Britanii, mare aliat al super democraticii SUA. Reprezentantul
Londrei, care detinea si presedintia Consiliului, Charles Clarke,
a incercat sa insereze in textul Directivei prevederi si mai extinse
insa in urma blocajului la care se ajunsese a trebuit sa cedeze
in fata colegiilor sai. Oricum, se va lasa la alegerea statelor
membre daca sa impuna inregistrarea mai multor date sau ce sa se
intample cu apelurile la care nu se raspunde. Astfel, conform proiectului
comunitar, firmele de telecomunicatii pot sa inregistereze si acest
tip de apeluri insa nu sunt obligate sa faca acest lucru.
Potrivit compromisului, vor face subiectul inregistrarilor atat
convorbirilor prin telefonia fixa cat si prin cea mobila, precum
si e-mailurile.
Bineinteles ca stocarea a atat de multe date, chiar cu tehnologia
moderna din prezent, atrage costuri destul de mari pentru companiile
din telecomunicatii, estimate la zeci sau sute de milioane de euro.
De aceea, acestea au facut presiuni pentru ca alaturat noului pachet
legislativ sa fie inclusa si posibilitatea primiri de despagubiri
financiare. Aici nu s-a ajuns la o solutie comuna, stabilindu-se
ca fiecare guvern sa trateze problema la nivel intern cu operatorii
implicati.
Pentru a fi finalizat, asupra proiectului se vor pronunta si Parlamentul
European (PE) si Comisia Europeana. Propunerea amendata va fi pe
agenda la Strasbourg pe 12 decembrie.
Clarke s-a declarat optimist cu privire la viteza cu care aceste
doua institutii isi vor da acordul si la sprijinirea solutiei din
Consiliu: "Sunt increzator in faptul ca Parlamentul European
va fi si el de acord cu aceasta la prima citire, dar bineinteles
ca vor fi multe dezbateri in Parlament, dupa cum este si normal
[...] Va fi un semnal foarte clar ca toate institutiile UE, Consiliul,
Comisia si Parlamentul au o pozitie ferma in lupta impotriva terorismului
si a crimei organizate". Totusi, Irlanda, ce a votat impotriva
compromisului din Consiliu, a atras atentia ca o astfel de legislatie
nu este de competenta Uniunii ci constituie doar o problema intre
statele membre. Astfel, executivul comunitar si forul de la Strasbourg
ar trebui sa ramana pe dinafara in acest proces.
Ministrul irlandez al justitiei a anuntat deja ca va aduce problema
in fata Curtii de Justitie a UE daca PE aproba Directiva. Pozitia
sa are si sprijinul Sloveniei si Slovaciei, care au votat la randul
lor impotriva intalnirea de saptaman trecuta si care doresc o abordare
strict interguvernamentala.
In PE este de asteptat ca solutia Consiliului sa aiba sprijinul
necesar aprobarii, majoritatea eurodeputatiilor din Partidul Popular
European si cel al Socialistilor Europeni urmand sa o sustina.
Cea mai mare parte a parlamentarilor europeni au dat semnale ca
doresc ca folosirea datelor stocate de catre guverne sa se faca
doar in anchetele penale privind fapte grave, respectiv cele 32
acoperite si de mandatul de arestare european. Totusi, exista un
lobby puternic pentru includerea si altor domenii, precum ar fi
lupta impotriva piratarii muzicii sau filmelor pe internet.
In prezent, din cele 25 de state membre, 15 nu au o legislatie care
sa oblige la inregistrarea datelor din convorbirile telefonice sau
utilizarea internetului. In cele 10 unde ea exista, masurile operationale
inca nu au fost implementate iar perioada de stocare variaza de
la trei luni la trei ani.
Dupa cum era de asteptat, societatea civila europeana nu prea crede
in motivatia forurilor guvernamentale ca o astfel de Directiva este
un instrument indispensabil in lupta impotriva terorismului modern,
ea vazand mai degraba acest text legislativ comunitar ca un amestec
de neacceptat in viata personala a europenilor.
Companiile de telecomunicatii s-au alaturat si ele adversarilor
proiectului, pe langa costurile imense pe care le vor avea daca
vor trebui sa aplice noile reglementari comunitare, se vor confrunta
si cu o scadere a increderii clientilor in serviciile lor.
Prevederi
ale documentelor europene in privinta respectarii vietii private
Articolul
8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede:
"1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale
private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei
sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice decat in masura
in care acest amestec este prevazut de lege si daca acesta constituie
o masura care, intr-o societate democratica, este necesara securitatii
nationale, sigurantei publice, bunastarii economice a tarii, apararii
ordinii si prevenirii faptelor penale, protectiei sanatatii sau
a moralei, ori protectiei drepturilor si libertatilor altuia".
Articolul
I-2 din Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa prevede:
"Uniunea se bazeaza pe valorile respectarii demnitatii umane,
a libertatii, a democratiei, a egalitatii, a statului de drept,
precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile
persoanelor apartinând minoritatilor. Aceste valori sunt
comune statelor membre într-o societate caracterizata prin
pluralism, toleranta, justitie, solidaritate si nediscriminare.".
Articolul
I-3 din Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa prevede:
"1. Scopul Uniunii este de a promova pacea, valorile sale
si bunastarea popoarelor sale.
2. Uniunea ofera cetatenelor si cetatenilor sai un spatiu de libertate,
securitate si justitie, fara frontiere interne, precum si o piata
unica unde concurenta este libera si
nedistorsionata.
3. Uniunea actioneaza pentru dezvoltarea durabila a Europei, bazata
pe o crestere
economica echilibrata, pe o economie sociala de piata foarte competitiva,
vizând
ocuparea deplina a fortei de munca si progresul social si un înalt
nivel de protectie si de îmbunatatire a calitatii mediului.
Uniunea promoveaza progresul stiintific si tehnic.
Combate excluderea sociala si discriminarile si promoveaza justitia
si protectia sociala, egalitatea între femei si barbati,
solidaritatea între generatii si protectia drepturilor copilului.
Promoveaza coeziunea economica, sociala si teritoriala, precum
si solidaritatea între statele membre. Uniunea respecta
bogatia diversitatii sale culturale si lingvistice si vegheaza
la pastrarea si dezvoltarea patrimoniului cultural european.
4. În relatiile cu restul lumii, Uniunea afirma si promoveaza
valorile si interesele sale. Contribuie la pacea, la securitatea,
la dezvoltarea durabila a planetei, la solidaritatea si respectul
reciproc între popoare, la comertul liber si echitabil,
la eliminarea saraciei si la protectia drepturilor omului, în
special ale copilului, precum si la respectarea stricta si la
dezvoltarea dreptului international, în special la respectarea
principiilor Cartei Natiunilor Unite.
5. Aceste obiective sunt duse mai departe prin mijloace adecvate,
în functie de
competentele conferite Uniunii prin prezenta Constitutie.".
Conform
art. I-9 din Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa:
"1. Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile
enuntate în Carta Drepturilor Fundamentale care constituie
partea II a prezentei Constitutii.
2. Uniunea va adera la Conventia europeana de aparare a drepturilor
omului si a
libertatilor fundamentale. Aderarea la aceasta Conventie nu modifica
competentele
Uniunii asa cum sunt definite în prezenta Constitutie.
3. Drepturile fundamentale, garantate prin Conventia europeana
de aparare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
si care rezulta din traditiile constitutionale comune statelor
membre, fac parte din dreptul Uniunii ca principii generale.".
Conform
art. I-51 din Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa:
"1. Orice persoana are dreptul la protectia datelor cu caracter
personal care o privesc.
2. Legea europeana sau o lege cadru stabileste normele privind
protectia persoanelor fizice, referitoare la prelucrarea datelor
cu caracter personal de catre institutiile, organele, organismele
si agentiile Uniunii, precum si de catre statele membre, în
exercitarea activitatilor privind domeniul de aplicare a dreptului
Uniunii, precum si normele privind libera circulatie a acestor
date. Respectarea acestor norme este supusa controlului unei autoritati
independente."
Conform
art. II-67 din Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa:
"Orice persoana are dreptul la respectarea vietii particulare
si de familie, a domiciliului si la secretul corespondentei.".
Conform
art. II-68 din Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa:
"1. Orice persoana are dreptul la protectia datelor cu caracter
personal care o privesc.
2. Aceste date trebuie tratate în mod loial, în scopuri
precise si pe baza consimtamântului persoanei interesate
sau în temeiul unui alt motiv legitim prevazut de lege.
Orice persoana are drept de acces la datele colectate care o privesc
si sa obtina rectificarea acestora.
3. Respectarea acestor reguli se supune controlului unei autoritati
independente."