Acum
vreo doua ierni plecasem la gara pe la 5 juma dimineata sa-l astept
pe un var din provincie. Era o placere, friguletul era cum se
poate mai bine, perfect pentru o inghetare completa a tuturor
componentelor corpului. La gara normal ca m-au intampinat la intrare
cu iubire taxatorii si cum nu eram dotat cu bilet a trebuit sa
platesc, nu mult, cateva mii, dar ca si celebra taxa de intrare
in Mamaia nu marimea conteaza pentru a te enerva ci principiul.
In sfarsit, patruns victorios pe peron, aflu bineinteles ca trenul
avea intarziere, spre norocul meu doar o jumatate de ora. Incep
sa ma plimb pe la tonetele de ziare, ma mai uit ce magazine au
mai aparut, asa evit si sa ma plictisesc dar si sa inghet pentru
ca devenea din ce in ce mai frig.
OK, trec cam douazeci de minute, asa ca ma prezint constincios
din nou in fata panoului de anunturi pentru a vedea la ce linie
vine si trenul. Acolo insa aflu ca intarzierea s-a marit la o
ora, super.
Zic, hai sa nu stau ca prostu` in asteptare de locomotive verzi
pe pereti asa ca ma duc la biroul de informatii pentru a afla
exact cum e cu intarzierea. Bineinteles ca aflu de acolo ca trebuie
sa stau pironit in fata panoului si nu sa pun intrebari destepte
la doamne ocupate, asa ca lejer enervat imi reiau plimbarea pe
peron.
Minutele trec, in jurul meu lucrurile debordau de ambitie, panoul
nu se lasa si crestea minutele de intarziere pe cand temperatura
concura invers proportional cu acestea. Incep sa-mi pun intrebari
existentiale, respectiv de ce m-am imbracat asa subtire, de ce
nu am dormit mai mult etc. etc.
Sarbatoresc prima ora de asteptat cu achizitionarea unei ciocolati
fierbinti. Lichidul isi face efectul, daca nu m-a incalzit cel
putin mi-am ars un pic degetele asa ca tot e ceva.
Arunc o privire spre panou dar este un gest inutil, cifrele cresc
si cresc. Trec si eu de la Gazeta Sportului la Magazin Istoric,
macar asa mai aflu ce prost o duceau oamenii inainte de a exista
cale ferata.
Pe la o ora si jumatate dupa timpul cand trebuia sa soseasca trenul
situatia ajunge pentru mine intolerabila, Magazinul Istoric l-am
cam terminat, inghetat sunt, foame-mi e ba unde mai dai ca ma
incearca si unele nevoi firesti pentru o biata fiinta umana. Rezist
eroic la ultimele si incerc sa gasesc ceva de mancat, care sa
fie rezultatul impartirii resurselor bugetare la gusturile mele.
Preumblarea prin fata restaurantelor da rezultate, ba am timp
sa admir si comuniunea om natura reprezentata de doi ciobani ce
stau nemiscati pe peron incotosmonati cu ditamai cojoacele. Bravo
lor, au stiut sa se orienteze, nu ca mine in farfarica asta de
geaca.
Dusmanul meu declarat, panoul, imi da o alta lovitura. Cu nonsalanta,
as putea spune, a ridicat stacheta cu inca o juma de ora. Nu-i
dau satisfactia de a-mi vedea nervozitatea si aleg sa ma plimb
si pe langa gara, deja pe aici nu prea mai am ce vedea.
La iesirea din gara aflu ca logica sau bunul simt, in sfarsit
una din ele, este deficitara bine de tot la vasnicii poartari.
Daca intru trebuie sa mai achizitionez la intrare inca un bilet
chiar daca ies pana vizavi. Nu le fac pe plac si prefer sa raman
inauntru.
In sfarsit, victorie, cu o intarziere de doua ore si ceva aud
vocea suava ce anunta sosirea. Ce frumos suna, ce dictie, probabil
ca zgripturoaica de acum doua ore s-a dat de trei ori peste cap
in biroul de informatii si s-a transformat in aceasta printesa
aducatoare de vesti bune. Oricum, fie vorba intre noi, sper sa-si
fi tras cateva cucuie totusi in cursul operatiunii.
Alerg tremurand spre linia indicata, var`miu coboara si el in
stare clara de emotie a revederii - nu stiu daca a mea sau a garii.
Sfarsim prin a face haz de necaz in troleibuzul ce ne duce incetisor
spre casa.
Bun, acum sa las amintirile din copchilarie si sa vin la subiect.
Cred ca fiecare dintre noi am avut o astfel de experienta cu dragul
de CFR. E, acu daca iese dupa cum doresc eurodeputatii, vom avea
peste cativa ani si alte satisfactii decat cea a traditionalei
injuraturi si a nationalului haz de necaz. Aceasta deoarece astazi
(28 septembrie 2005), in Parlamentul European (PE), s-a aprobat
un pachet legislativ cu privire la caile ferate europene ce prevede
si posibilitatea unor compensatii financiare in cazul intarzierii
trenurilor.
Noile reglementari fac parte dintr-un efort mai larg al oficialilor
europeni de cresterea numarului bunurilor si persoanelor transportate
pe caile ferate.
Pachetul legislativ comunitar acorda pasagerilor trenurilor noi
drepturi atat pentru calatoriile nationale cat si acelea internationale.
Astfel, dupa cum deja am aratat, acestia vor avea dreptul la compensatii
in cazul intarzierii trenurilor, dar si in cazul anularii biletelor
odata achizitionate, pentru bagajele pierdute sau avariate si
pentru evenimentele din traficul feroviar care se soldeaza cu
morti sau raniti. In caz de intarzieri cu adevarat lungi, pe langa
compensatii, pasagerilor li se va acorda si asistenta, respectiv
cazare si masa.
Eurodeputatii s-au dovedit mai generosi decat executivul comunitar
care inclusese in pachet doar compensatii financiare in caz de
intarziere la traficul international.
Referitor la aceasta depasire a cadrului initial propus de comisie,
parlamentarul european belgian Dirk Sterckx a aratat ca ea era
necesara pentru ca altfel s-ar fi ajuns la situatia in care pasagerii
aflati in acelasi tren sa cada sub reglementari diferite.
Pentru o intarziere de 60-120 de minute, pasagerilor ar urma sa
le fie rambursat in maxim o luna 25% din pretul platit, pentru
un interval de peste 120 de minute 50% iar la peste 180 de minute
75%.
Conform planurilor adoptate in PE astazi, serviciile de transport
international de pasageri ar trebui sa fie deschise competitiei
in UE din 2008, iar serviciile nationale vor trebui sa primeasca
competitorii din 2012. Acestea trec dincolo de propunerea Comisiei
care ceruse doar ca din 2010 sa se deschida competitia doar la
serviciile internationale.
Personalul feroviar va trebui sa indeplineasca anumite cerinte
profesionale, medicale si lingvistice standard la nivel UE. Se
doreste astfel sa nu mai existe situatii precum cea de acum in
care mecanicul belgian trebuie sa ii cedeze locul sau unuia neamt
daca trenul trece granita din Belgia in Germania.
Cu privire la pachetul aprobat astazi, eurodeputatul Paolo Costa,
presedintele comitetului parlamentar pentru transport, a declarat:
"Acest pachet reprezinta pentru caile ferate europene ultima
sansa de inversare a trendului negativ, caci in ultimii ani au
pierdut pasageri in favoarea transportului aerian, maritim sau
rutier".
Comisarul european pentru transport, Jacques Barrot, a salutat
votul PE, insa a aratat ca: "Amendamentele Parlamentului
European cu privire la deschiderea pietelor nationale a cailor
ferate, totusi, este prematura si nejustificata economic",
adaugand: "Sunt foarte multumit cu puternica pozitie adoptata
de parlament in privinta drepturilor pasagerilor. Respectul acordat
drepturilor pasagerilor este esential pentru a se da un impuls
calitatii traficului pe calea ferata".
Pe langa preocuparea exprimata de Barrot cu privire la trecerea
peste anumite limite in domeniul liberalizarii, exista o opozitie
puternica si din alta directie.
Multe dintre parlamentele nationale nu sunt deloc de acord cu
deschiderea prea repede a pietelor nationale ale transportului
feroviar. Ele au sustinut in principal ca se incalca prin noua
legislatie principiul subsidiaritatii.
Conform celor cuprinse in proiectata Constitutie Europeana, Comisia
Europeana ar trebui sa-si revizuiasca o propunere legislativa
daca cel putin o treime din parlamentele nationale trimit o "opinie
motivata" conform careia propunerea incalca principiul subsidiaritatii.
Art. I-11 din tratatul constitutional european prevede ca: "În
temeiul principiului subsidiaritatii, în domeniile ce nu
tin de competenta sa exclusiva, Uniunea intervine numai si în
masura în care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi
atinse în mod satisfacator de catre statele membre nici
la nivel central, nici la nivel regional si local, dar pot fi,
datorita dimensiunilor si efectelor preconizate, mai bine atinse
la nivelul Uniunii”.
Procedura de mai sus, asemanata cu un "cartonas galben"
aratat Comisiei, a fost proiectata pentru sporirea rolului parlamentelor
nationale in cadrul procesului legislativ comunitar. Din pacate
pentru parlamentele nationale, desi acestea s-au mobilizat, 17
din cele 31 de camere nationale indicand ca principiul subsidiaritatii
este incalcat, cum Constitutia Europeana nu numai ca nu este in
vigoare dar procesul de ratificare este in blocaj, nu prea pot
face mare lucru. De altfel acest lucru a fost subliniat si de
un purtator de cuvant al comisiei care a aratat: "Fara constitutie,
parlamentele nationale nu au nici o perspectiva sa se implice
direct in procesul UE de luare a deciziilor".
Toti cei trei parlamentari europeni, ale caror rapoarte cu privire
la pachetul legislativ in dicutie au fost adoptate astazi, au
fost de acord ca unele dintre prevederi sunt controversate in
viziunea legiuitorilor nationali.
Dirk Sterckx, cel care a obtinut din partea PE mai multe drepturi
pentru pasageri, a aratat ca oricum fiecare tinde sa interpreteze
principiul subsidiaritatii in functie de viziunea sa, asa ca o
dezbatere cu privire la noua legislatie feroviara comunitara ar
trebui sa contina si una cu privire la subsidiaritate.
Gilles Savary, raportorul privind certificarea personalului feroviar,
a recunoscut ca a primit unele acuze de incalcare a subsidiaritatii
in special de la Marea Britanie si Suedia, acestea incriminand
ca avand un cost prea ridicat implementarea unui tip unic de licenta
pentru mecanicii din UE, dat fiind faptul ca trenurile lor efectueaza
in majoritate calatorii interne.
Georg Jarzembrowski, cel care a fost cel mai mult atacat datorita
raportului sau cu privire la liberalizarea pietei feroviare, a
sugerat ca plangerile venite de la nivel national nu vor avea
un impact prea mare iar parlamentele nationale au oricum deschisa
calea apelului la Curtea de Justitie. |
