Vrei sã-ti spui pãrerea intrã pe Forum

DOSARE (COOL)
Legaturi pe net:
EuropeanVoice
EUbusiness
EUpolitix
EuroJournal.org
Euro News
Misiunea Romaniei la UE
Adevarul
Agricultura Romaniei
Antena 1
Basa-Pres
Banii Nostri
BBC Romania
Capital
Cotidianul
Curentul
Curierul National
Cronica Romana
Delta RFI
Deutsche Welle
Dilema Veche
Europa Libera
Evenimentul Zilei
Gardianul
Gazeta Sporturilor
Independent
Jurnalul National
Libertatea
Mediafax
ProsSport
ProTV
Realitatea Romaneasca
Realitatea TV
Revista 22
Romania Libera
Rompres
Stirea Zilei
TVR
Ziarul
Ziarul Financiar
Ziare.com
Ziua

Stiri
Comunitar
Schengen
Bani
Euro
România
Burse
Legãturi
Ajutor
E-mail
! NOU ! NEWSLETTER

   
 

 

Internetul si Uniunea Europeana


Din ce in ce mai multi europeni utilizeaza internetul dar inca exista diferente intre ei in functie de educatie, varsta sau venit.


Comisia Europeana a dat publicitatii un studiu cu privire la navigarea pe internet in Uniunea Europeana. Conform acestuia, diferentele cele mai mari intre categoriile de accesatori la internet sunt date de nivelul educatiei, venitului sau varstei.
Datele folosite in cadrul studiului sunt cele pentru anul 2003. Ele arata ca in UE15 - vechile state membre UE - peste jumatate din populatie utilizeaza computerele. Aceasta medie a scazut in UE25 - cele 25 de membre din prezent ale Uniuni - deoarece doar 30% din cetatenii celor 10 tari ce au aderat la 1 mai 2004 la comunitati utilizeaza computerele.
In domeniul utilizarii diferitelor tehnologii ale informatiei in UE in 2003, televiziunea se situeaza de departe pe primul loc cu un procent de 90% fiind urmata de utilizarea telefoanelor mobile (70%), utilizarea computerelor (52%) si a internetului (44%).
Dupa extindere s-a putut observa si o scadere a folosirii medii a internetului la nivelul UE, de la 43,%% cat era in UE15 la 41,4%.
Suedia (72%), Danemarca (71%), Olanda (65%), Luxembourg (57%), Marea Britanie (57%) si Finlanda (57%) sunt cele care stau cel mai bine la procentajul populatiei cu acces la internet din UE15, Portugalia (21%) si Grecia (22%) fiind cele mai putin dezvoltate la acest capitol.
In 2003, cetatenii tarilor candidate la aderare au utilizat in proportie de 31% internetul, diferentele dintre tarii fiind insa destul de mari, Estonia (44%) si Slovenia (41,7%) fiind cel mai bine plasate iar Bulgaria (19,2%), Romania (14%) si Turcia (17,6%) cel mai prost.
O mare diferenta intre gradul de utilizare a internetului este dat si de localizarea utilizatorilor in marile orase (49,2%), in cele mai mici (4%) sau la tara (37,9%).
Navigarea pe web s-a facut in UE in 2003 mai ales de acasa, pe locul doi clasandu-se navigarea de la serviciu, alte locuri de acces la net fiind casele prietenilor, scoala si cafenelele internet.
Fata de 2001 s-a putut observa o descrestere accentuata intre diferentele pe baza de gen a utilizarii internetului, procentajul femeilor care navigheaza pe web crescand intr-un ritm mai mare decat cel al barbatilor, ajungandu-se astfel la o apropiere destul de mare intre gradul de utilizare dintre aceste doua categorii.
Veniturile si educatia au preluat de la gen rolul de factori principali de diferentiere intre categoriile de internauti.
Desi cetatenii peste 55 de ani si-au imbunatatit in ultimii ani rata de folosire a internetului, ei inca stau destul slab fata de celelalte categorii de varsta. La fel este si cazul celor din mediul rural, unde lipseste de multe ori orice posibilitate de conectare la retea.
Statisticile arata ca in tarile membre cu o utilizare generala ridicata a internetului diferentele dintre diferitele categorii de cetateni sunt mai putin accentuate decat intr-o parte din tarile nou membre si cele candidate.
Principala cauza pentru neaccesarea internetului a fost identificata in lipsa unui PC acasa, urmata de: conexiunile prea scumpe, lipsa timpului, lipsa PC-ului la locul de munca, bariere tehnice sau lipsa accesului public.
Principalele motive de utilizare a internetului au fost clasate in urmatoarea ordine: contactarea familiei si prietenilor, informatii cu privire la servicii gratuite si turism, citirea stirilor, cautarea materialelor necesare studiului, e-comert, lucrul legat de slujba, divertisment, accesul la site-urile cu continut cultural, accesul la informatii si servicii medicale, accesul la administratia locala sau nationala, cautarea unui loc de munca si facerea de noi cunostinte.
Este mai mare probabilitatea ca cei care ocupa locuri de munca mai bune si au o educatie mai mare sa utilizeze netul, pe cand ceilalti, din cauza costului pe care de multe ori nu si-l pot permite raman in urma la acest capitol.
Raportul arata ca cei care stau in afara Societatii Informationale nu au inchise caile catre incluziunea sociala insa invers, categoriile defavorizate social au tendinta de a avea un acces limitat la Tehnologia Informationala. Totusi, cunostiintele in domeniul muncii cu computerul pot ajuta pe cei defavirizati pentru a-si creste nivelul de viata. De aceea este nevoie de mai multe actiuni la nivelul comunitar pentru a promova utilizarea tehnologiilor informatiei si astfel pentru a se evita polarizarea cetatenilor UE intre cei eInclusi si cei eExclusi.


Surse: europa.eu.int / EUobserver / EUbusiness

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

- UE contra spam 7 02 2005
- Catre un internet mai sigur 7 12 2004
- Cei 10 au perspective bune in domeniul internetului broadband 7 09 2004

A se vedea:

- Raportul "eInclusion revisited: the local dimension of the Information Society"
- Anexe Raport
- Comisia Europeana - Societatea Europeana Informationala
- Comisia Europeana - eEuropa
- Comisarul european pentru Societatea Informationala si Media
- Despre Viviane Reding
- Supervizorul European privind Protectia Datelor
- Uniunea Europeana - Societatea Informationala
- Legislatia comunitara privind tehnologia, telecomunicatiile si procesarea datelor