Inaintea
aderarii celor 10 tari din valul de anul trecut s-au facut nenumarate
scenarii, ori apocaliptice, care profeteau sfarsitul Uniunii,
ori ultra oprimiste, care anuntau dezvoltari extraordinare atat
pentru Cei 10 cat si pentru Cei 15 mai vechi membrii. La noi aceasta
moda este abia la inceput, probabil ca odata cu apropierea momentului
2007 ea urmand sa se amplifice.
Dat fiind ca deja a trecut un an si ceva de la momentul 1 mai
2004, putem constata ca nici una dintre extreme nu a avut dreptate.
Nici rauri cu miere dar nici catastrofa.
Cel putin in ceea ce priveste investitiile straine, Cei 10 se
pare ca stau excelent dupa aderare. Daca si pana atunci tari precum
Ungaria, Polonia si Republica Ceha erau printre destinatiile favorite
ale capitalului strain, un factor principal fiind forta de munca
inalt calificata dar inca ieftina fata de Europa Occidentala,
de anul trecut s-a adaugat si increderea ce o degaja fata de eventualii
investitori statutul de tara membra UE.
Concluzia citata reiese din recentul raport al UNCTAD cu privire
la investitiile directe straine in tarile lumii.
Investitiile straine directe (ISD) se refera la fluxul de capital
strain catre o tara. El poate contine, de exemplu, investitiile
ce apar ca urmare a fuziunilor tranfrontaliere, dar si investitii
de tip "green-field", atunci cand se pun bazele de la
0 a unei noi afaceri intr-o alta tara decat cea de provenienta
a capitalului.
Conform datelor, diferenta dintre vechiul UE si cei noi aderati
este imensa in ceea ce priveste cresterea investitiilor. Astfel,
daca in UE per ansamblu ISD au scazut cu 36% iar in Cei 15 cu
cu 40%, in Cei 10 ele au crescut cu 70%.
Scaderea accentuatat din Cei 15 se datoreaza in primul rand situatiei
din trei economii ce altadata erau fruntase la ISD, Germania,
Olanda si Luxembourg. Ele sunt "responsabile" cu 95%
din declinul inregistrat.
Totusi, conform opiniei economistilor, instrumentul ISD nu trebuie
tratat ca unul ce poate oferi o imagine clara si stabila cu privire
la situatia si perspectivele unei economii. Aceasta deoarece este
foarte volatil, fiind usor de modificat si numai datorita realizarii
unei tranzactii importante internationale. Un bun exemplu in acest
sens este cazul Marii Britanii ce s-a clasat pe locul doi in lume
la ISD in ultimul an, insa cu o performanta ce se bazeaza in primul
rand pe unele tranzitii foarte mari care au avut loc, cum a fost
cazul preluarii bancii britanice Abbey National de catre cea spaniola
Santander Central Hispano.
Polonia, Republica Ceha si Ungaria au vazut cele mai mari transferuri
de fonduri straine spre economiile lor.
Au performat bine si tarile baltice, Lituania cadrupland ISD-ul
pe cand cele in Letonia sau dublat.
In ceea ce priveste Romania si Bulgaria, apropiate de momentul
aderarii, ISD a fost ridicat, aproximativ 70% din cel inregistrat
in tarile sud-estului european. Astfel, tara noastra singura a
atras mai multe investitii straine decat Albania, Bosnia si Hertegovina,
Croatia, Fosta Republica Iogoslava a Macedoniei si Serbia si Muntenegru
luate la un loc.
Performantele inregistrate de Bucuresti se datoreaza in primul
rand privatizarilor, precum cea a Petrom catre austriaca OMV.
Conform UNCTAD este de asteptat ca si pe viitor Europa Centrala
si de Est sa ramana pe primele locuri la investitii straine atrase.
Printre cei mai mari investitori in Europa Centrala si de Est
sunt Germania, Olanda, Austria si Franta. |