Iregularitati financiare la UE

Europarlamentarii cer statelor membre sa fie mai transparente in privinta cheltuirii fondurilor comunitare si sa prezinte o lista anuala cu tarile care detin recorduri negative in privinta fondurilor lipsa.

O rezolutie a Parlamentului European (PE) arata ca statele membre nu acorda aceeasi atentie cheltuirii banilor comunitari cu cea pe care o acorda cheltuirii banilor nationali.
Problema semnalata de PE nu este noua, deja Curtea de Conturi a UE afirmase ca problemele principale sunt, mai degraba, la nivelul statelor membre decat la nivelul Comisiei Europene.
Statele membre au o mare responsabilitate in managementul banilor proveniti din bugetul UE, avand in vedere faptul ca 80% din banii Uniunii sunt cheltuiti pe subventii agricole si fonduri structurale – ajutoare care sunt impartite de autoritatile responsabile ale statelor membre.
Rezolutia PE cere Comisiei sa elaboreze estimari anuale privind ratele iregularitatilor pe sectoare si pe state membre pentru a aduce o viziune mai clara asupra contabilitatii Uniunii.
Rezolutia mai scoate in evidenta si scaderea rolului pe care il joaca ofiterul de conturi care se rezuma acum doar la strangerea de informatii.
Declaratia europarlamentarilor indica faptul ca executivul comunitar ar trebui sa fie mai riguros in supravegherea agentiilor si mai putin tolerant in privinta incompetentei. De altfel, este calificat drept inacceptabil faptul ca executivul Uniunii nu a recuperat nici macar 1,12 miliarde de euro din banii pierduti in perioada 1971 – 2004.
Socialistul englez Terry Wynn, europarlamentarul care a coordonat studiul, spune ca visul ca banii europeni sa nu mai fie risipiti intr-o proportie atat de mare poate fi atins daca actorii principali sunt pregatiti sa-si joace rolurile.
Optimist, Wynn a prezis ca in urmatorii ani stirile despre fraude importante vor incepe sa dispara datorita acestui raport. Referitor la sistemul de impartire a gestionarii fondurilor europene intre Comisie si statele membre, europarlamentarul a afirmat: ,,Este pacat ca de fiecare data cand exista critici, numai o parte a acestui sistem este considerata vinovata”.
Comisarul european anti-frauda Siim Kallas a declarat in apararea sa ca ,,Toata lumea doreste sa iasa de sub aceasta umbra de suspiciuni”
Mergand pe principiul biblic al recunoasterii propriilor pacate, s-a facut referire si la faptul ca europarlamentarii ar trebui mai intai sa-si clarifice propriul lor sistem de cheltuieli care este foarte opac si le permite sa ceara bani pentru distantele pe care calatoresc nu pe sumele pe care le cheltuiesc efectiv. Domnul Wynn s-a referit, de asemenea, si la faptul ca unii europarlamentari si-au declarat averea doar prin postarea mesajului ,,ca inainte” pe site-ul Parlamentului, fara a oferi detalii.
Revenind la problematica iregularitatilor de la nivelul national, PE a concluzionat si ca tarile cu cea mai mare rata de iregularitati financiare in cheltuirea bugetului Uniunii au cea mai scazuta rata de recuperare a fondurilor folosite in mod gresit.
PE identifica Spania, Italia si Franta ca fiind cele trei state membre ale caror iregularitati reprezinta cea mai mare pierdere pentru bugetul de 100 de miliarde de euro al Uniunii Europene.
Pentru 2003, nivelul de iregularitati a ajuns la 112 milioane de euro in Spania, 17 milioane de euro in Italia si 12 milioane de euro in Franta. Cele trei au, de asemenea, si cele mai mici rate de recuperare ale fondurilor folosite gresit – 5% in Spania, 14% in Italia si 16% in Franta.
Europarlamentarul austriac soacialist Herbert Bösch, care a fost direct implicat in studierea situatiei fondurilor, estimeaza faptul ca pierderea totala de 922 milioane de euro inregistrata in 2003 la bugetul Uniunii, este mai mica decat cea inregistrata cu un an inainte, care a fost estimata la 1 miliard de euro. El afirma, totusi, ca importanta acestei scaderi nu trebuie supraestimata. Bösch a scos in evidenta faptul ca Biroul Anti-frauda al Comisiei Europene (OLAF) a investigat acuzatii de frauda care totalizau suma de 1,8 miliarde de euro in perioada iulie 2003 – iunie 2004. In ultimii cinci ani, OLAF a investigat cazuri a caror pierdere financiara totala este de 5,3 miliarde de euro. Din aceasta suma a fost recuperata mai putin de 2% , o cifra considerata infima.
Contrabanda cu tigari, ajutoarele pentru agricultura si cele regionale continua sa se adune la volumul iregularitatilor cu sume atingand 200 milioane euro, 170 milioane euro si 482 milioane euro in cele trei sectoare citate mai sus. Bösch considera ca esecul in recuperarea fondurilor poate constitui o incalcare serioasa a responsabilitatilor statelor membre.

Exercitiul financiar începe la 1 ianuarie si se încheie la 31 decembrie.
Fiecare institutie a Comunitatii întocmeste pâna la 1 iulie o estimare a cheltuielilor sale. Comisia grupeaza aceste estimari într-un anteproiect de buget. Ea îi ataseaza un aviz care poate contine estimari diferite.
Consiliul trebuie sa fie sesizat de Comisie cu privire la anteproiectul de buget cel târziu la data de 1 septembrie a anului care precede executia bugetara.
Consiliul stabileste proiectul de buget hotarând cu majoritate calificata si îl transmite Parlamentului European.
Proiectul de buget trebuie înaintat Parlamentului European cel târziu pâna la data de 5 octombrie a anului care precede executia bugetara.
Parlamentul European are dreptul sa amendeze proiectul de buget cu majoritatea membrilor sai si sa propuna Consiliului, cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate, modificari ale proiectului în privinta cheltuielilor care rezulta în mod obligatoriu din tratat sau din acte adoptate în virtutea acestuia.
Daca în termen de patruzeci si cinci de zile de la comunicarea proiectului de buget Parlamentul European si-a dat aprobarea, bugetul este adoptat definitiv. Daca, în acest termen, Parlamentul European nu a amendat proiectul de buget si nici nu a propus vreo modificare a acestuia, bugetul se considera adoptat definitiv .
Daca, în acest termen, Parlamentul European a adoptat amendamente sau a propus modificari, proiectul de buget astfel amendat sau însotit de propuneri de modificare este transmis Consiliului.
Dupa ce a deliberat asupra proiectului de buget împreuna cu Comisia si, daca este necesar, împreuna cu celelalte institutii interesate, Consiliul hotaraste în conditiile urmatoare:
a) Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, poate sa modifice fiecare din amendamentele adoptate de Parlamentul European;
b) În ce priveste propunerile de modificare:
- daca o modificare propusa de Parlamentul European nu are ca efect cresterea sumei globale a cheltuielilor unei institutii, mai ales datorita faptului ca majorarea cheltuielilor pe care ar implica-o ar fi compensata expres de una sau mai multe modificari propuse care diminueaza în mod corespunzator cheltuielile, Consiliul poate sa respinga aceasta propunere de modificare, hotarând cu majoritate calificata. În lipsa unei decizii de respingere, propunerea de modificare este acceptata;
- daca o modificare propusa de Parlamentul European are ca efect cresterea sumei globale a cheltuielilor unei institutii, Consiliul poate sa accepte aceasta propunere de modificare, hotarând cu majoritate calificata. În lipsa unei decizii de acceptare, propunerea de modificare este respinsa;
- daca în aplicarea dispozitiilor vreunuia din cele doua alineate precedente Consiliul a respins o propunere de modificare, el poate, hotarând cu majoritate calificata, fie sa mentina suma prevazuta în proiectul de buget, fie sa fixeze o alta suma.
Proiectul de buget este modificat pe baza propunerilor de modificare acceptate de Consiliu.
Daca în termen de cincisprezece zile de la comunicarea proiectului de buget Consiliul nu a modificat nici unul din amendamentele adoptate de Parlamentul European si daca propunerile de modificare prezentate de acesta au fost acceptate, bugetul se considera adoptat definitiv. Consiliul informeaza Parlamentul European despre faptul ca nu a modificat nici unul dintre amendamente si ca propunerile de modificare au fost acceptate .
Daca, în acest termen, Consiliul a modificat unul sau mai multe din amendamentele adoptate de Parlamentul European sau daca propunerile de modificare prezentate de acesta au fost respinse sau modificate, proiectul de buget modificat este transmis din nou Parlamentului European. Consiliul îi prezinta acestuia rezultatul deliberarilor sale.
În termen de cincisprezece zile de la comunicarea proiectului de buget Parlamentul European, informat cu privire la raspunsul dat propunerilor sale de modificare, poate sa amendeze sau sa respinga modificarile aduse de Consiliu amendamentelor sale, hotarând cu majoritatea membrilor care îl compun si cu trei cincimi din voturile exprimate, si adopta bugetul în consecinta. Daca Parlamentul European nu a hotarât în acest termen, bugetul se considera adoptat definitiv.
Când procedura prezentata mai sus este îndeplinita, presedintele Parlamentului European constata ca bugetul este definitiv adoptat. Totusi, Parlamentul European, hotarând cu majoritatea membrilor sai si cu doua treimi din voturile exprimate, poate respinge proiectul de buget pentru motive importante si poate cere sa-i fie prezentat un nou proiect.
Daca Parlamentul European, Consiliul sau Comisia considera ca activitatile Comunitatilor necesita o crestere a cheltuielilor care depaseste rata stabilita prin procedura prevazuta de prezentul paragraf, poate fi stabilita o noua rata prin acordul Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata, si al Parlamentului European, care hotaraste cu majoritatea membrilor sai si cu trei cincimi din voturile exprimate.
Comisia are obligatia de a prezenta anual Consiliului si Parlamentului o dare de seama în temeiul art. 205 privind conturile anului financiar precedent de executare a bugetului si o declaratie asupra activului si pasivului Comunitatii.
Pentru a decide descarcarea Comisiei asupra executarii bugetului (la recomandarea Consiliului care statueaza cu majoritate calificata), potrivit art. 206, Parlamentul va examina conturile si bilantul financiar mentionat la art. 205 A, raportul anual al Curtii de conturi, însotit de raspunsurile institutiilor controlate la observatiile Curtii de conturi, precum si rapoartele speciale relevante ale acesteia, dupa ce Consiliul va fi examinat el însusi toate aceste acte financiare.
Înainte de a da descarcare Comisiei sau în orice alt scop care se situeaza în cadrul exercitiului atributiilor acesteia în materie de executare a bugetului, Parlamentul poate sa ceara audierea Comisiei privind cheltuielile sau functionarea sistemelor de control financiar. Comisia va prezenta Parlamentului, la cererea acestuia, orice informatie necesara.

Surse:

- European Voice
- EUobserver
- Ovidiu Tinca, Drept comunitar general, Editura Didactica si Pedagogica RA, Bucuresti, 1999
- Octavian Manolache, Drept comunitar. Institutii comunitare, Editura ALL Beck, Bucuresti, 1999

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

- Reducerea costurilor functionarii institutiilor UE 10 03 2005
- O caruta de bani pentru parlamentarii europeni 4 03 2005
- Salariile eurodeputatilor 4 02 2005
- Nou presedinte al Curtii de Conturi 17 01 2005
- Eurodeputatii vor o imagine mai buna 13 01 2005
- Bani pentru noii veniti 11 01 2005
- Premiat pentru dezvaluirea coruptiei din UE 8 01 2005
- Putem da telefon direct la OLAF 15 11 2004
- Fraude gramada si in UE 4 09 2004

A se vedea:

- Parlamentul European - Report on the discharge for implementing the European Union general budget for the financial year 2003
- Parlamentul European - EU budget spending: Member States urged to improve control systems
- Parlamentul European - Budgetary discharge for 2003 granted to Parliament's President
- Parlamentul European - 2003 budget discharge for the smaller EU institutions and bodies
- Comisia Europeana - bugetul comunitar
- Uniunea Europeana - buget
- Legislatia comunitara privind finantele si bugetul
- Parlamentul European
- Biroul UE Anti-Frauda (OLAF)
- European Commission report on the evaluation of the activities of the European Anti-Fraud Office (OLAF)
- European Commission Anti-Fraud Reports
- Combaterea fraudelor in UE
- Protection of the Communities' financial interests
- Criminal law protection of the Communities' financial interests
- Comisarul european pentru afaceri administrative, audit si antifrauda
- Curtea Europeana de Conturi
- Despre Siim Kallas
- Despre Terence Wynn
- Despre Herbert Bösch