Comisia
Europeana este pusa pe fapte mari. Dat fiind ca are un cuvant
greu de spus in procesul legislativ comunitar, precum si acuzele
ce curg pe banda rulanta la adresa suprareglementarii europene,
anunta sus si tare ca va renunta la o parte insemnata din reglementarile
comunitare aflate acum in drumul spre ratificare.
Scopul Comisiei este cel de a usura activitatea firmelor prin
indepartarea unor poveri legislative ce nu isi are locul, astfel
urmand sa creasca competitivitatea si numarul de locuri de munca,
adica noile obiective principale ale Strategiei de la Lisabona
revizuite.
Executivul comunitar a analizat 183 de propuneri anterioare lui
1 ianuarie 2004. Criteriile folosite au fost impactul lor cu privire
la competitivitate, viteza cu care s-au miscat in cadrul procesului
legislativ precum si relevanta acestora in contextul actual economic,
social si politic.
Bazandu-se pe criteriile citate mai sus, Comisia a taiat in carne
vie alegand sa retraga 68 de propuneri legislative, adica 31%
din cele analizate. Cinci dintre propuneri vor fi pastrate dar
vor face subiectul unei riguroase analize de impact.
Una dintre "vedetele" legislatiei luate la ochi de Comisie
este Directiva privind radiatia optica. In jurul acesteia deja
s-au dus lupte puternice intre actorii comunitari, cea mai controversata
parte a ei fiind cea care dorea reglementarea la nivel comunitar
a protejarii muncitorilor de lumina solara. Bruxelles-ul a ales
sa fie de acord cu rezolvarea gasita acum trei saptamani de eurodeputati,
respectiv renuntarea la aceste aspecte din textul reglementarii.
O alta reglementare comunitara controversata, directiva prin care
se dorea acordarea muncitorilor angajati temporar acelasi salariu
si conditii ca in cazul personalului permanent, va fi "reconsiderata".
O mare parte din proiectele avute in vedere pentru aruncare la
cos sunt deja de un timp prea indelungat in procesul legislativ,
fiind blocate la diferite nivele. Altele au fost deja integrate
in reglementari mai noi sau priveau relatiile UE cu cele 10 tari
care au devenit membre anul trecut si, deci, pastrarea lor a devenit
fara sens.
Initiativa Bruxelles-ului are un sprijin puternic si din partea
presedintiei britanice a UE, un vechi critic al modului in care
comunitatile europene au inteles sa reglementeze diferite domenii
ale vietii economico-sociale. Totusi nu toata lumea este multumita
cu noua miscare, o parte din mediul de afaceri si sindicate pronuntandu-se
impotriva ei.
Gunter Verheugen, comisarul european pentru industrie, a comunicat
in fata Parlamentul European (PE) astazi ca masurile anuntate
de echipa din care face parte se afla numai la inceput.
Vicepresedintele Comisiei Europene a aratat ca pasul este menit
a "contrazice ideea ca UE este un monstru birocratic cu o
manie pentru reglementare". El a declarat: "Numai daca
reusim sa reducem birocratia, sa desfintam regulile care au devenit
fara sens si sa oferim industriei si furnizatorilor de servicii
un cadrul legal adus la zi pe care sa se poata baza pe termen
lung vom fi in stare sa pastram Europa drept loc pentru afaceri
si sa-i imbunatatim sansele in competitia globala".
Tot conform germanului, Comisia intentioneaza sa reanalizeze intreaga
legislatie comunitara, o munca titanica daca avem in vedere ca
ea consta in mai mult de 20.000 de acte. Criteriile pe care se
va baza aceasta operatiune urmeaza a fi creionate la sfarsitul
lui octombrie.
Printre primele reglementari ce vor fi revazute se afla cele din
industria automobilelor, din domeniul managementului deseurilor
si al constructiilor.
Comisia doreste ca pe viitor sa fie implementate standarde mai
mari in procesul de creare a reglementarilor, mai ales prin analizarea
costurilor de implementare si prin implicarea expertilor externi.
In pofida entuziasmului comisarului european, o parte din audienta
sa nu a fost chiar atat de incantata de unele din ideile expuse.
Presedintele PE, Josep Borrell, a fost unul dintre cei putini
entuziasti, intrebandu-se daca Verheugen are dreptul de a retrage
in mod arbitrar legislatia care asteapta acum aprobarea din partea
eurodeputatilor sau a statelor membre. El a indicat si ca "lista
neagra" a propunerilor aflate pe faras va trebui studiata
de institutia pe care o conduce caz cu caz.
Conducatorul grupului socialist s-a plans si el ca metoda adoptata
de Comisie nu este acceptabila dar a fost de acord ca "retragerea
unui numar de initiative nu este, prin ea insasi, un lucru rau".
Mai acida a fost sefa blocului ecologistilor, eurodeputatul Monica
Frassoni, care a declarat ca miscarea nu este "neutra politic"
si contine si cateva initiative importante in domeniul mediului
si a transportului.
Nu de aceasi parere este colegul ei, Timothy Kirkhope care a clamat
ca este chiar un inceput prea timid pentru gustul sau, sperand
ca Bruxelles-ul sa continue cu tarie pe aceasta cale si pe viitor.
Diferentele de abordare a celor doua institutii sunt si la nivel
punctual, un bun exemplu in acest sens fiind reglementarea cu
privire la limitarea numarului de ore in care masinile grele de
marfa au dreptul a fi folosite duminica, pentru limitarea zgomotelor.
Desi Comisia a anutat ca este una la care se va renunta, PE doreste
ca ea sa fie pastrata.
Un alt front al asaltului Comisiei va fi cel de stopare a tendintei
statelor membre de a adauga de la ele conditii in plus fata de
cele cerute expres de Bruxelles.
Noua tendinta vine in contradictie cu axioma comunitara promovata
pana acum ce arata ca o mai mare armonizare la nivel comunitar
a reglementarilor din tarile membre este benefica pentru piata
interna UE.
Sindicatele europene par cel mai deranjate de initiativa, sublinind
ca aceasta pare sa situeze de partea "invinsilor" in
principal pe angajati, regulile referitoare la protectia acestora
fiind in principal vizate.
Firmele mici insa, prin vocea secretarului general al UEAPME,
Hans-Werner Müller, si-au exprimat deja opinia: pasul facut
de Comisie este bun dar trebuie sa fie continuat. Müller
a subliniat ca oricum o mare parte din propunerile la care se
va renunta erau niste anacronisme care trebuiau la un moment dat
sa dispara din procesul legislativ.
Aceeasi aprobare temperata a venit si din partea lui Paul Skehan,
directorul adjunct al Eurochambers, acesta aratand ca lista prezentata
de Comisie cuprinde reglementari care nu vor avea un impact extraordinar
asupra mediului de afaceri. Totusi, el a subliniat: "nu este
un inceput rau, nu imens dar tangibil". |
