Legaturi pe net
Atac

 

  
La lumina
Consiliul Uniunii Europene accepta in sfarsit sa isi dezvaluie publicului o parte bucataria sa interna.

Articol:
Dupa cum aratam si intr-un articol anterior, exista o practica la nivelul UE prin care ministrii vin si se plang acasa ca deciziile bruxelleze s-au luat peste capul lor desi la fata locului au fost de acord ei insisi cu ele. Aceasta este posibil datorita secretului care planeaza asupra intrunirilor Consiliului UE, institutia Uniunii ce grupeaza in cadrul diferitelor ei grupari ministrii tarilor membre.
Daca pana acum tactica de a da vina pe Bruxelles atunci cand se iau decizi nepopulare a mers, deoarece constructia comunitara a beneficiat de un sprijin constant din partea cetatenilor statelor membre, anul acesta a aratat ca ea are si un revers, odata cu dificultatile economice din mai multe tari europene aparand si un euroscepticism din ce in ce mai pronuntat peste care nu este bine sa pui si alte presiuni fara rost.
Comisia Europeana incearca sa contraatace atitudinea negativa din ce in ce mai acentuata a europenilor, lansand in acest sens mai multe initiative, de la cele ce implica direct legislatia comunitara si procesul de luare a deciziilor si pana la cele ce tin mai mult de imagine si comunicare. Printre acestea se numara si "Planul D" care cuprinde si cerinta de a se renunta la secretul care inconjoara sedintele Consiliului atunci cand acesta este implicat in activitatea de legiferare.
Desi Consiliul nu a fost prea entuziast la inceput cu privire la ideea Comisiei, cu toate ca aceasta era sustinuta si de Mediatorul european, se pare ca a cedat cat de cat. Astfel, miercuri (21 decembrie 2005) a luat decizia ca atunci cand participa la asa-numita procedura a codeciziei, atat dezbaterile cat si votul sa fie public.
Am spus cat de cat deoarece decizia lasa pe dinafara domeniile in care nu se legifereaza prin procedura codeciziei, cum sunt de exemplu cele mai multe reglementari ce tin de justitie si afaceri interne sau deciziile ce tin de politica externa.
O alta limitare exista si prin faptul ca sedintele vor fi publice doar cand va fi vorba de primele deliberari dupa ce ajunge la Consiliu propunerea Comisiei si de discutiile finale care au loc dupa primirea opiniei Parlamentului European.
Cele de mai sus inseamna ca va ramane exceptata de la publicitate exact partea cea mai controversata, adica momentele in care de obicei au loc negocierile intre reprezentantii statelor pentru a se ajunge la un compromis. Bine, decizia Consiliului lasa o portita si pentru aceasta portiune, cheia pentru ca ea sa poata fi deschisa publicului fiind la dispozitia ambasadorilor tarilor membre la UE ce vor decide in acest sens inaintea deliberarilor.
Tara care detine presedintia prin rotatie a Uniunii va putea sa propuna ca sedintele Consiliului sa fie deschise si in cazul in care sunt dezbatute probleme de natura nelegislativa dar care implica in opinia ei chestiuni importante ce pot afecta interesele Uniunii si a cetatenilor ei.
Toate deliberarile si votarile publice din cadrul Consiliului vor fi difuzate video pe site-ul Consiliului, in toate limbile oficiale ale Uniunii, incepand cu vara 2006.
Conform Concluziilor Consiliului de miercuri, pe viitor aceasta institutie va incerca sa se deschida si mai mult catre cetateni, o parte dintre viitoarele sedinte urmand a fi publice chiar daca ele nu implica lucrul in cadrul procedurii codeciziei.
Media si publicul vor fi instiintati dinainte cu privire la dezbaterile publice ale Consiliului prin anunturi postate pe site-ul acestuia si prin publicarea agendei Consiliului in registrul public al Consiliului.
Decizia Consiliului a fost salutata de Comisia Europeana, ea caracterizand actiunea drept un mare pas inainte spre o Uniune mai transparenta si mai usor de inteles pentru cetatenii ei.
Pe scurt despre procedura adoptarii actelor comunitare

In Uniunea Europeana, datorita faptului ca trebuie avute in vedere atat interesele particulare ale fiecarei natiuni in parte cat si cel general comunitar, procedura legislativa este atat diferita cat si mult mai complexa decat cea obisnuita in tarile democratice.
Mai jos prezentam pe scurt procedurile legislative utilizate la nivel comunitar.

A. Procedura consultarii
Aceasta procedura se aplica tuturor cazurilor in care nu este prevazuta expres folosirea celelaltor proceduri.
In cadrul consultarii, Comisia este cea care elaboreaza o propunere referitoare la ceea ce se doreste a se legifera. Aceasta este trimisa Consiliului, care inainte de a lua o decizie va verifica daca celelalte institutii comunitare trebuie sa fie consultate. Parlamentul European (PE) trebuie consultat cu privire la toate deciziile politice importante. Exista si o posibilitate facultativa de a fi consultat si in cazul celelaltor proiecte de acte.
Parlamentul European isi da avizul cu privire la propunerea legislativa pe marginea careia a fost consultat dar Consiliul nu este obligat sa urmeze avizele si propunerile de amendament ale PE.
Conform Tratatelor comunitare, Consiliul trebuie ca, in cazul anumitor acte, sa se consulte si cu Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor, insa in ambele cazuri avizele venite de la cele doua organisme nu obliga Consiliul.
Dupa consultarile descrise mai sus, Comisia va prezenta din nou propunerea sa Consiliului care va lua o decizie definitiva ce va inchide acest traseu normativ.

B. Procedura cooperarii
Aceasta procedura a fost introdusa de Actul Unic European si se aplica exclusiv domeniului Uniunii Economice si Monetare.
Comisia este si in cadrul acestui traseu prima borna. Ea este cea care face propunerea de act legislativ comunitar. Aceasta este insa transmisa nu numai Consiliului ci si Parlamentului European. Exista posibilitatea sa fie consultate si Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor.
Parlamentul European poate trimite avizul sau, impreuna cu cele doua organe mai sus citate, Consiliul hotarand, cu majoritate calificata, o "pozitie comuna". Trebuie atras atentia insa ca in pofida numelui acestei etape nu este vorba de un document de compromis ci de un aviz independent al Consiliului.
Parlamentul European va primi pozitia comuna adoptata de Consiliu si o va supune spre dezbatere intr-o "a doua lectura", avand la dispozitie trei luni pentru a aproba, respinge sau depune amendamente la aceasta.
Daca PE a aprobat pozitia comuna atunci Consiliul va putea sa hotarasca definitiv. In cazul in care insa PE a respins pozitia comuna, Consiliul va putea sa treaca peste opozitia Parlamentului numai daca in cadrul sau se va vota in unanimitate pentru aceasta. In cazul aparitiei doar a unor amendamente intra in scena Comisia. Ea trebuie sa arate daca le sustine sau nu. Daca le sustine, atunci Consiliul va putea lua decizia cu majoritate calificata. Daca executivul comunitar nu sprijina amendamentele PE adoptarea lor de catre Consiliu se poate face numai cu unanimitate de voturi.

C. Procedura codeciziei
Procedura de codecizie a fost introdusa prin Tratatul de la Maastricht in scopul cresterii gradului de participare a Parlamentului European la procesul legislativ comunitar.
Drumul actului normativ spre adoptare incepe tot prin propunerea sa de Comisie.
Propunerea Comisiei va fi trimisa atat la Consiliu cat si la PE, in anumite cazuri fiind prezentata si Comitetului Economic si Social si Comitetului Regiunilor.
Parlamentul transmite avizul sau Consiliului, cele doua comitete putand proceda si ele la fel.
Exista posibilitatea ajungerii cu succes la capatul drumului inca de pe acum, printr-o hotarare finala a Consiliului, daca PE nu cere nici o modificare a proiectului sau in cazul in care Consiliul aproba toate propunerile PE.
Daca nu este cazul terminarii procedurii atunci se trece la urmatoarea etapa in care Consiliul adopta cu majoritate calificata o "pozitie comuna". Aceasta este trimisa la PE pentru "a doua lectura", unde va trebui luata o decizie in maxim 3 luni. Fie Parlamentul aproba pozitia comuna sau nu ia nici o decizie timp de trei luni, ajungandu-se la adoptarea actului in forma propusa de Consiliu, fie PE respinge in totalitate pozitia comuna, procedura legislativa terminandu-se aici, fie Parlamentul aduce doar amendamente pozitiei comune. In ultimul caz Consiliul poate sa incheie procedura dandu-si acordul sau pentru toate amendamentele PE. Si in acest caz este importanta pozitia Comisiei pentru a se stabili care procedura de vot este utilizata. Daca sunt respinse o parte din amendamente de Consiliu sau daca nu intruneste majoritatea ceruta, presedintele sau este obligat ca in 6 saptamani sa convoace, impreuna cu presedintele Parlamentului, un Comitet de conciliere.
Comitetul de conciliere are in componenta sa atat reprezentanti ai Consiliului cat si ai Parlamentului, dezbaterile axandu-se pe pozitia comuna amendata de PE si modul in care se poate ajunge la un compromis.
Daca se ajunge la un proiect de compromis in cadrul Comitetului de conciliere, cele doua institutii direct implicate vor avea fiecare un termen de 6 saptamani pentru a hotari asupra acestui act.
Votul in cadrul Consiliului cu privire la solutia de compromis este cel cu majoritate calificata, in afara cazului in care Tratatul prevede expres necesitatea existentei unanimitatii pentru domeniul respectiv.
In PE trebuie ca aprobarea solutiei de compromis sa fie data prin majoritatea absoluta a voturilor exprimate.
In cazul in care nu se gaseste o solutie comuna in cadrul Comitetului de conciliere sau in cazul in care desi gasita ea nu are succes in noua votare la nivelul Consiliului si Parlamentului, procedura legislativa se inchide.

D. Procedura avizului conform
Aceasta procedura a fost introdusa prin Actul Unic European si presupune nu doar obligatia Consiliului de a cere parerea PE inainte de luarea unei decizii, dar si de a respecta pozitia exprimata de acesta, in caz contrar fiind in imposibilitate de a adopta actul normativ aflat in discutie.
Avizul conform trebuie adoptat cu majoritatea absoluta a membrilor Parlamentului European.
Trebuie subliniat ca in cadrul acestui drum legislativ, PE are la dispozitie doar exprimarea acordului sau opozitiei fata de actul respectiv, neputand propune sau impune amendamente.
Procedura se aplica in cazul:
- aderarii unor noi state la Uniune;
- acordurilor de asociere sau a altor acorduri fundamentale cu tari terte;
- atribuirii de misiuni suplimentare Bancii Centrale Europene;
- modificarii statutelor Sistemului European al Bancilor Centrale;
- desemnarii presedintelui Comisiei si a altor membri.

E. Procedura adoptarii deciziilor in domeniul PESC
Regula in acest domeniu este adoptarea deciziilor de catre Consiliu prin procedura unanimitatii.
Dupa Summit-ul de la Amsterdam din 1997 au mai fost introduse doua posibilitati de lucru.
Prima, denumita "abtinerea constructiva", da posibilitatea unui stat sa se abtina, printr-o declaratie oficiala, de la adoptarea unei decizii, ajungandu-se astfel ca el sa nu fie obligat sa aplice decizia insa ea sa aiba o valoare obligatoare pentru Uniune.
A doua are loc atunci cand este implementata o strategie comuna deja decisa la nivelul Consiliului European, existand posibilitatea votului cu majoritate calificata. Daca insa un stat invoca motive importante de politica nationala pentru a se opune, Consiliul va avea posibilitatea sa transfere actul in cauza Consiliului European pentru a-l adopta acesta cu unanimitate de voturi.

Surse:

Alte articole:

A se vedea: