Luati-o pe jos
Oficialii europeni si-au dat seama ca pentru a reduce folosirea masinilor personale trebuie sa se dea o alternativa viabila cetatenilor, lucru pe care poate ar fi bine sa il priceapa si ai nostrii.

(Irina Nita, Dan Nita) Articol:

RATB horor

Oameni buni sincer habar nu am cum de rezistati cu transportul public. Cel putin prin Bucuresti. Eu sunt mai static de ceva timp asa ca am un adevarat soc cand trebuie sa imi petrec orele prin traficul dragei noastre capitale. Chiar ma chinuie doua intrebari adiacente ca sa zic asa, primo, ce se va intampla peste vreun an ? iar secundo, ce se va intampla daca se incepe santierizarea orasului cu care tot ne ameninta domn primar ? Probabil ca raspunsul il voi vedea practic, dar numai si imaginarea lui imi da fiori dapai cand va fi aievea.
Aaaa, si sa nu uit, ce tupeu atunci pe ninsoare cand s-a blocat orasul, sa vi sa arunci cu vina pe locuitorii lui pentru ca isi folosesc masinile personale. Pai bine mon cher, adicatelea noi ne folosim masinile personale asa de nebuni ca nu avem pe ce arunca banii ? Sau pentru ca transportul in comun merge in trei viteze, incet, foarte incet si deloc ?

Dar Bruxellesul ce face ?

In sfarsit, sa-i las pe ai nostrii edili tupeisti si sa trec putin mai la vest, acolo unde vad ca, cel putin in pozitiile oficiale, ce ii doare mai mult in legatura cu transportul este problema protectiei mediului. Astfel, comisarul european pentru administratie, Siim Kallas, a dat publicitatii miercuri (15 martie 2006) un plan indraznet cu privire la politica de mobilitate a personalului Uniunii Europene. Ori cum acest personal cuprinde aproape 22.000 de oameni iar Bruxellesul nu este chiar un ditamai orasul, putem spune ca planul va afecta in mod profund intreaga capitala europeana.
O secunda mai intai sa arat ce e cu "politica de mobilitate", ca suna mult mai bine in engleza decat in romana: Conform unui comunicat de presa al Comisiei Europene si a explicatiilor ce il insotesc, aceasta politica se invarte in jurul masurilor introduse de catre Comisie pentru a facilita calatoriile personalului ei, de la sau spre munca si intre cladirile institutiei.

Jos din masina si sus pe bicicleta

OK, am revenit.
Dupa cum spuneam, oficialul european a iesit la rampa cu un plan caracterizat de presa ca destul de "ambitios". Si-a castigat aceasta descriere deoarece Comisia putem spune ca are cateva "pretentii" destul de mari de la personalul sau:
- reducerea folosirii masinilor personale de la 44%, cat este in prezent, la 35% in 2009;
- cresterea folosirii transportului in comun pana in 2009 de la 38% la 45%;
- mersul pe jos sau cu bicicleta se doreste sa inregistreze o crestere de la actualul procent de 17% la 19% in 2009
- utilizarea in comun a masinii personale sa ramana la 1%, cat este si in prezent.

O decada de masuri

Anul acesta se implinesc zece ani de cand au inceput sa fie implementate la Bruxelles masurile in domeniul mobilitatii personalului european. Originea lor o gasim intr-o Decizie din 1996 a Comisiei in privinta problemelor de mediu inconjurator. Cu acel prilej, printre cele mai importante tinte de atins fixate de Comisie, unul se referea la scaderea numarului de calatorii efectuate de angajati cu propriile masini spre serviciu sau intre cladirile Comisiei si incurajarea mijloacelor de transport alternativ.
In ultimii ani politica mobilitatii s-a axat pe trei aspecte:
- trasportul public;
- folosirea bicicletelor;
- achizitionarea de masini ecologice (cele electrice in special).

Sa traiasca legitimatia

In ceea ce priveste transportul public, executivul comunitar a incheiat un acord cu STIB/De Lijn/TEC din sistemul Eurobus cu privire la liniile de transport 21 si 22, ce ajung la aproape toate cladirile Comisiei. In acest moment 87% din personalul Comisiei stie ca poate folosi acest mijloc de transport in comun, atunci cand se deplaseaza in interes de serviciu, prin simpla prezentare a legitimatiei de angajat. Proiectul Comisiei a avut influente notabile in ceea ce priveste utilizarea mijloacelor de transport in comun de catre angajatii sai, aproximativ un sfert dintre ei folosindu-le pentru a ajunge de acasa la serviciu sau invers.
Avand in vedere succesul programului, acordul cu STIB/De Lijn/TEC a fost reinnoit la 1 aprilie 2005 pentru o perioada de patru ani iar Parlamentul European si-a manifestat dorinta de a se alature proiectului incepand cu 2006.

Pe bicicleta intre birouri

Un sistem de biciclete publice a inceput si el sa fie intens folosit de catre angajatii Comisiei pentru a se deplasa intre birouri. Ei au la dispozitie 150 de biciclete, numarul lor urmand sa ajunga la 190 pana la sfarsitul lunii martie.
Un avantaj al acestui sistem este si ca angajatii Comisiei nu trebuie sa-si bata prea mult capul cu locurile de parcare speciale pentru biciclete, ele fiind in numar de 2000.
Pentru a ne face o idee despre succesul utilizarii acestui mijloc de transport, trebuie spus ca anul trecut bicicletele puse la dispozitie de Comisie au fost folosite de aproximativ 15000 de ori.

De la masini electrice la cele diesel

Comisia a achizitionat de asemenea masini electrice pentru acei angajati care trebuie sa calatoreasca des pe distante scurte. Ele vor fi insa inlocuite cu masini diesel.

Obiceiuri schimbate de noile facilitati

Pe 26 martie 2004 a fost efectuat de catre executivul comunitar un sondaj de opinie la care au raspuns 7500 de angajati. Consultarea a aratat modificarile aparute in modul in care respondentii obisnuiesc sa calatoreasca in Bruxelles dupa implementarea alternativelor citate mai sus. Astfel, s-a constatat o scadere in folosirea masinilor personale de la 50% la 44% in favoarea transportului in comun care a inregistrat o crestere de la 32% la 38%. In ceea ce priveste mersul pe jos si cel cu bicicleta acestea au ramas la o cota constanta de 17%. Utilizarea in comun a masinii personale se gaseste la nivelul de 1%.

Unitate specializata

In cadrul Comisiei a fost infintata o unitate speciala privind politica mobilitatii personalului. Ea are obligatia de a mentine legatura cu diferitele firme de transport si cu asociatiile din acest domeniu. Este responsabila si de informarea angajatilor asupra proiectelor ai caror beneficiari sunt.
Buna comunicare cu operatorii transportului public este deosebit de importanta pentru Comisie, deoarece de acestia depinde in primul rand cat de sigure, flexibile si confortabile vor fi serviciile furnizate de ei. La urma urmei, de calitatea acestor servicii tine daca angajatii Comisiei vor hotara sa limiteze sau nu folosirea masinilor personale in favoarea mijloacelor de transport alternative puse la dispozitia lor. Un adevar la care poate ar trebui sa mediteze si domnul Videanu.

Pe scurt despre functionarii europeni din cadrul Comisiei Europene

Conform art. 1 din Statutul functionarilor si altor agenti ai Comunitatilor Europene: “Este functionar al Comunitatilor, în sensul prezentului statut, orice persoana care a fost numita în conditiile prevazute de statut într-o functie permanenta într-una din institutiile comunitare printr-un act scris de autoritatea investita cu putere de numire din aceasta institutie”.
n functie de natura si nivelul functiilor carora le corespund, functiile europene sunt de doua feluri:
- Functii administrative (AD).
Administratorii se pot ocupa de domenii variate în cadrul procesului bugetar si legislativ al Uniunii, de la coordonarea politicilor economice ale statelor membre, participarea la negocierile cu statele terte, ajutor în buna desfasurare a politicii agricole comune sau asigurarea ca legislatia comunitara se aplica si este interpretata uniform în toti cei 25 de membrii ai Uniunii .
- Functii de asistenta (AST).
Asistentii joaca un rol primar în managementul intern al institutiilor comunitare., mai ales în ceea ce priveste partea de afaceri bugetare si financiare, munca de personal sau de secretariat. Si ei pot avea un rol în implementarea politicilor specifice diferitelor domenii ale Uniunii sau pot fi responsabili pentru munca de secretariat asigurând o buna operare administrativa a unitatilor în care lucreaza.
Drepturile si libertatile fundamentale ale functionarului comunitari sunt:
- Libertatea de opinie si de expresie;
- Dreptul de asociere;
- Desi nu este prevazut în mod expres de statut, dreptul la greva este recunoscut functionarului comunitar;
- Dreptul fundamental la concediul anual de odihna;
- Dreptul de a candida la functiile elective;
- Dreptul la cariera;
- Dreptul la pensie;
- Dreptul la perfectionarea pregatirii profesionale;
- Dreptul sa fie remunerat pentru activitatea prestata;
- Dreptul la protectie sociala;
- Dreptul la ajutor si asistenta a functionarului public din partea Comunitatilor;
- Dreptul de a-i fi comunicata în scris orice decizie cu caracter individual care îl priveste pe functionar.
ndatoririle functionarului comunitar sunt:
- Îndatorirea de independenta si neutralitate a functionarului international fata de orice alta autoritate decât organizatia care l-a angajat;
- Îndatorirea de rezerva si de discretie;
- Îndatorirea de a se achita de sarcinile functiei cu maxim de constiinta profesionala;
- Obligatia de supunere;
- Obligatie de fidelitate a functionarului european;
- Obligatia unui comportament profesional corespunzator;
- Obligatia de domiciliu;
- Obligatia de a repara prejudiciile cauzate Comunitatii prin faptele sale personale grave;
- Îndatorirea de moralitate;
- Efectuarea controlului medical anual reprezinta o obligatie a fiecarui functionar comunitar.
Cariera functionarului public european consista dintr-o scara în 16 diviziuni graduale. Asistentii pot ocupa gradele de la 1 la 11 în timp ce administratorii pot ocupa gradele de la 5 la 16.

Surse:

Alte articole:

A se vedea: