Vrei sã-ti spui pãrerea intrã pe Forum

DOSARE (COOL)
Legaturi pe net:
EuropeanVoice
EUbusiness
EUpolitix
EuroJournal.org
Euro News
Misiunea Romaniei la UE
Adevarul
Agricultura Romaniei
Antena 1
Basa-Pres
Banii Nostri
BBC Romania
Capital
Cotidianul
Curentul
Curierul National
Cronica Romana
Delta RFI
Deutsche Welle
Dilema Veche
Europa Libera
Evenimentul Zilei
Gardianul
Gazeta Sporturilor
Independent
Jurnalul National
Libertatea
Mediafax
ProsSport
ProTV
Realitatea Romaneasca
Realitatea TV
Revista 22
Romania Libera
Rompres
Stirea Zilei
TVR
Ziarul
Ziarul Financiar
Ziare.com
Ziua

Stiri
Comunitar
Schengen
Bani
Euro
România
Burse
Legãturi
Ajutor
E-mail
! NOU ! NEWSLETTER

   
 

 

Noi reguli pentru intrarea in Schengen


Din 2007, tuturor vizitatorilor spatiului Schengen, care au nevoie de viza, le vor fi luate amprentele si vor fi fotografiati.


Comisia Europeana a adoptat o propunere referitoare la reglementarea Sistemului de Informatii Vize (VIS) si schimbul de date intre statele membre cu privire la vizele pentru sederea pe termen scurt. In momentul cand acesta va incepe sa fie aplicat, adica din 2007, oricarui vizitator care are nevoie de viza Schengen ii vor fi indexate amprentele si fotografia.
Un centru comun UE de informare in privinta vizelor va fi creat incepand de anul viitor.
Planul a fost deja aprobat de statele membre UE. Vicepresedintele Comisiei Europene, italianul Franco Frattini a declarat ca noul sistem are doua tinte principale:
- pe de o parte cea de securitate - se va imbunatatii lupta impotriva imigratiei ilegale si a amenintarilor la ordinea publica;
- pe de alta parte se va usura conditiile de calatorie in spatiul Schengen.
In prezent spatiul Schengen cuprinde toti vechii membrii UE, cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei, precum si trei tari nemembre - Norvegia, Islanda si Elvetia. Conform planurilor din acest moment, noii membrii UE se vor alatura spatiului incepand cu 2007.
Vizele de intrare in spatiul Schengen sunt date de catre fiecare dintre statele membre separat, oficialii atragand atentia ca acest sistem lasa loc pentru abuzuri.
Un oficial din Comisia Europeana, Frank Paul, a descris modul in care noul sistem va fi aplicat:
"Solicitantul de viza va trebui sa isi lase amprentele si i se va lua o imagine digitala a fetei. Aceste informatii vor fi trimise in paralel la toate sistemele nationale de informare din fiecare stat membru precum si la sistemul comun de informatii privind vizele. In timp ce autoritatea nationala in domeniul vizelor procedeaza la tot felul de verificari cu privire la aplicant - daca are cazier penal, daca deja i-a fost refuzata viza de intrare etc. etc. -, in paralel, sistemul central va verifica istoria aplicatiilor pentru viza a acelei persoane [in cadrul intregului spatiu Schengen]".
Paul a subliniat ca prin noul sistem doua dintre cele mai comune moduri de a frauda sistemul de vize vor disparea. Aplicantul refuzat nu va putea sa isi inainteze cererea sa consulatului unei alte tari din spatiul Schengen iar schimbarile ilegale de identitate vor fi evitate prin verificarea datelor biometrice preluate anterior.
Oficialii europeni estimeaza ca UE va primi in 2007 20 de milioane de cereri de viza. Acum, aproape un sfert din cererile de viza sunt respinse.
Inca nu s-a decis daca informatiile biometrice luate de la solicitantii de viza vor fi introduse intr-un cip incorporat vizei ori intr-un card separat.


Ceea ce si-a propus de la început Comunitatea Economica Europeana a fost realizarea unei piete comune, în care sa fie asigurata atât libera circulatie a marfurilor, cât si a serviciilor, capitalului si fortei de munca. Dispozitiile Tratatului de la Roma precizeaza ca libera circulatie a persoanelor este unul din obiectivele fundamentale ce trebuie atins în vederea realizarii pietei comune. Prin art. 48, par. 1, s-a prevazut ca libera circulatie a lucratorilor sa fie realizata în cadrul Comunitatii pâna cel mai târziu la sfârsitul perioadei de tranzitie.
În aplicarea dispozitiilor Tratatului de la Roma au fost adoptate o serie de acte normative comunitare care au reglementat progresiv libera circulatie a lucratorilor si anume :
- Regulamentul 15/1961 care a statuat principiul potrivit caruia orice cetatean al Comunitatii putea sa obtina un loc de munca în alt stat membru, în conditiile în care locul respectiv nu era ocupat de cetatenii acelui stat;
- Regulamentul 38/64 care a determinat reducerea masurilor de discriminare între cetatenii statului pe teritoriul caruia se desfasoara activitatea si cei ai celorlalte state membre care se angajeaza în statul respectiv;
- Regulamentul 1612/68 care a ramas si în prezent în vigoare cu unele modificari ulterioare. Dispozitiile acestui regulament au eliminat discriminarile existente si au consacrat pe deplin libera circulatie a lucratorilor în Comunitate.
Libera circulatie a lucratorilor este îngradita numai în doua situatii, strict delimitate, care pot constitui exceptii. Prima reiese din continutul articolului 48 alin. 4 din Tratatul de la Roma. Astfel, nu sunt incluse în sfera sa de reglementare locurile de munca din sectorul public. Acest sector cuprinde locurile de munca ce presupun exercitarea autoritatii publice conferita de legislatia nationala si respectiv locurile de munca ce prin activitatea desfasurata asigura protectia si realizarea intereselor fundamentale ale statelor membre.
În al doilea rând, libera circulatie a lucratorilor poate fi limitata pentru motive de ordine publica, de securitate publica ori de sanatate publica.
Acordul de la Schengen a fost semnat la 14 iunie 1985 de catre reprezentantii Olandei, Belgiei, Luxemburgului, epublicii Federale Germania si Republicii Franceze.
Compus din 32 de articole, acest Acord constituie o declaratie de intentie prin care statele semnatare se angajeaza sa faciliteze, pe cât posibil, trecerea frontierelor lor interioare si sa puna în aplicare masurile de cooperare necesare suprimarii controlului. Partile contractante au precizat ca înteleg sa nu aduca atingere nici suveranitati nationale si nici libertatilor individuale ale cetatenilor. Ele propun, în schimb, armonizarea tuturor legislatiilor nationale în materie, precum si coordonarea aplicarii lor.
Mecanismele de aplicare ale Acordului au presupus si presupun înca, în planul intern al statelor membre UE, masuri legislative supuse adoptarii Parlamentelor nationale, în functie de prevederile propriilor Constitutii, iar la nivel comunitar s-a semnat Conventia de aplicare a Acordului de la Schengen din 14 iunie 1985, în iunie 1990.


Sursa: europa.eu.int / EUbusiness

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

- Elvetia intra in Spatiul Schengen 28 10 2004
- Cod comunitar al trecerii frontierelor 27 05 2004

A se vedea:

- Comisia Europeana - Azilul
- Comisia Europeana - Imigratia
- Comisia Europeana - Libertatea de circulatie
- UE - politica privind azilul
- UE - politica privind imigrarea
- Legislatia comunitara privind spatiul de libertate, securitate si justitie