Vrei sã-ti spui pãrerea intrã pe Forum

Legaturi pe net:
EuropeanVoice
EUbusiness
EUpolitix
EuroJournal.org
Euro News
Misiunea Romaniei la UE
Adevarul
Agricultura Romaniei
Antena 1
Basa-Pres
Banii Nostri
BBC Romania
Capital
Cotidianul
Curentul
Curierul National
Cronica Romana
Delta RFI
Deutsche Welle
Dilema Veche
Europa Libera
Evenimentul Zilei
Gardianul
Gazeta Sporturilor
Independent
Jurnalul National
Libertatea
Mediafax
ProsSport
ProTV
Realitatea Romaneasca
Realitatea TV
Revista 22
Romania Libera
Rompres
Stirea Zilei
TVR
Ziarul
Ziarul Financiar
Ziare.com
Ziua

Stiri
Comunitar
Schengen
Bani
Euro
România
Burse
Legãturi
Ajutor
E-mail
! NOU ! NEWSLETTER

   
 

 

Noii membrii nu sunt sefi la Bruxelles


Reprezentarea in posturile de top administrative de la Bruxelles a tarilor ce au aderat anul acesta la UE este extrem de slaba.


La 1 mai 2004 10 tari europene (Cei 10) intrau in mod oficial in Uniune. Momentul a fost salutat cu surle si trambite de cei implicati, constituind fara doar si poate o piatra de hotar in dezvoltarea Europei.
Schimbarile petrecute in statele nou membre nu prea au fost spectaculoase, cetatenii obisnuiti remarcand de multe ori doar cresterile de preturi ca singur rezultat vizibil.
In ceea ce priveste schimbarile institutionale prilejuite de extindere, la nivelul de sus ele au fost imediate: zece noi comisari, zece noi reprezentanti in Curtea de Justitie a UE, noua in Curtea de Conturi a UE (al zecelea ocupandu-si postul abia din noiembrie), fostii observatori din Parlamentul European au devenit automat parlamentari europeni etc. Insa acestea sunt doar varful aisbergului pentru ca administratia propriu-zisa de la Bruxelles, respectiv miile de functionari ai institutiilor europene, nu prea au fost influentata de extindere.
Conform European Voice, Comisia Europeana avea rezervate pentru persoane provenite din tarile nou membre 8 posturi la nivelul A1 (director general si DG adjunct) si 29 la nivelul A2 sau director. Dar pana in acest moment doar 3 dintre DG adjuncti sunt din Cei 10, ei neavand inca nici un reprezentant la nivelul de DG.
Discrepantele sunt si mai evidente la nivelul sefilor de unitati. Astfel, din 869 de posturi doar unul este ocupat de un reprezentant al Celor 10, respectiv un polonez la DG Politica Regionala.
Cehul Marie Bohata a ocupat noua sa functie de DG adjunct la EUROSTAT abia de pe 1 decembrie. El a fost seful Biroului Statistic Ceh si al Asociatiei Cehe pentru Etica in Afaceri.
Ungurul Zoltan Kazatsay a fost numit DG adjunct pentru transport si energie iar slovenul Zoran Stancic va fi noul DG adjunct in directoratul cercetarii. Amandoi isi vor incepe mandatul de pe 16 decembrie.
Kazatsay este fost secretar de stat adjunct in ministerul ungar al transportului unde era responsabil si cu pregatirea aderarii la UE.
Stancic a fost secretar pentru stiinta in ministerul educatiei, stiintei si sportului sloven.
Slovaca Katerina Mathernova este pana acum singurul director dintre cei 199 ai Comisiei provenit dinttr-o tara nou membra.
Desi pana la aceasta data nu au fost facute numirile oficiale, posturile de adjunct DG au fost rezervate pentru Cei 10 in domeniile: forta de munca, comert, relatii externe si informatica.
Polonia, Estonia, Cipru, Lituania, Letonia si Malta nu au nici un reprezentant in posturile de top.
Statele vechi membre (Cei 15) nu se confrunta cu probleme ca cele de mai sus.
Cel mai bine la acest capitol sta Franta cu 184 de oficiali seniori (6 DG, 3 DG adjuncti, 31 de directori si 144 de sefi de unitate).
Germania se afla imediat in spatele Frantei cu 157 de functii de top ocupate (6 DG, 7 DG adjuncti, 22 directori si 122 de sefi de unitate).
Marea Britanie are 137 de oficiali seniori (dintre care 4 DG si 3 DG adjunct), Italia avand 121 (dintre care 3 DG si 5 DG adjunct).
Comisia Europeana sustine ca se va ajunge la cel putin un reprezentant din fiecare tara membra la nivel A1. Totusi, Parlamentul European este destul de neincrezator in aceste angajamente, eurodeputatul democrat britanic Chris Huhne propunand instituirea unei monitorizari atente a situatiei.


Definirea notiunii de functionar al Comunitatii o regasim în articolul 1 din Statutul Functionarilor Publici Europeni, potrivit caruia „este functionar al Comunitatilor, în sensul prezentului statut, orice persoana care a fost numita în conditiile prevazute de acest statut, într-o functie permanenta dintr-una din institutiile Comunitatii, printr-un act scris al autoritatii învestite cu puterea de numire de aceasta institutie”.
În conformitate cu prevederile articolului 5 din Statut, se instituie norma de principiu potrivit careia functiile care releva prezentul statut sunt clasate, din punct de vedere al naturii si al nivelului functiilor carora le corespund în patru categorii desemnate în ordine ierarhica descrescatoare de la literele A, B, C si D. Rezulta astfel ca functionarii europeni sunt împartiti în patru categorii:
a) Categoria A, care comporta opt grade grupate, la rândul lor, în functii în general desfasurate pe doua gradatii, si unde sunt cuprinse functiile de directie, de conceptie si de studiu.
Pentru ocuparea acestor functii se cer cunostinte de nivel universitar si/sau o experienta profesionala de nivel echivalent.
Functionarii din aceasta categorie au ca misiune elaborarea politicilor, pregatirea proiectelor actelor juridice si a raporturilor, si aplicarea legislatiei comunitare.
Functionarii din categoria A sunt într-un procent net superior fata de cel al functionarilor echivalenti din administratiile nationale, la aceasta situatie contribuind si numarul mare de functionari care sunt afectati îndeplinirii unor sarcini lingvistice.
Functiile de directie sunt asigurate în categoria A prin urmatoarele functii:
- directori generali (A 1);
- directori (A2);
- sefi de divizie (A3);
b) Categoria B presupune, la rândul ei, cinci grade, care, ca si la categoria anterioara, sunt regrupate în functii desfasurate pe doua gradatii si corespund functiilor de aplicare si încadrare care necesita cunostinte de nivel de învatamânt secundar sau experienta profesionala de nivel echivalent.
Categoria B, cuprinde pe cei care primesc si analizeaza informatiile necesare fie pentru elaborarea politicilor Uniunii, fie pentru a supraveghea si a face sa fie respectata legislatia ;
c) Categoria C cuprinde tot cinci grade, regrupate si ele în functii desfasurate la rândul lor pe doua gradatii.
Acestei categorii îi corespund functiile de executie care necesita cunostinte de învatamânt de nivel mediu sau o experienta profesionala de nivel echivalent.
d) În categoria C se regasesc cei care îndeplinesc misiuni de secretariat, arhiva ;
Categoria D presupune doar patru grade, regrupate în functii desfasurate, în general, pe doua gradatii, si ei îi corespund functiile manuale sau de serviciu care necesita cunostinte de nivel de învatamânt primar, eventual completate de cunostinte tehnice.
În aceasta ultima categorie, este inclus personalul de serviciu.


Surse:
- European Voice
- Constanta Calinoiu, Verginia Vedinas, Teoria functiei publice comunitare, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

- Ciprul isi ocupa si el locul la Curtea de Conturi 5 11 2004
- Pana de translatori 5 11 2004
- Schimbarile de la nivelul institutiilor 6 05 2004
- Uniunea Europeana se largeste cu inca 10 tari 5 05 2004

A se vedea:

- Biroul pentru Selectarea Personalului European
- Angajarea in cadrul Comisiei Europene
- Staff Regulations of Officials of the European Communities and Conditions of employment of other servants of the European Communities
- Brosura "O cariera in institutiile europene"
- The European Curriculum vitae
- DG Personal si Administratie