O caruta de bani pentru parlamentarii europeni

In urma numeroaselor acuze ca banii publici europeni sunt cheltuiti pentru pensiile eurodeputatiilor, Parlamentul European (PE) se pregateste sa reformeze regulile in domeniu.

Romanii, ori cel putin mass media romaneasca priveste spre Parlamentul European ca spre un fel de Senat roman, un fel de "adunare a inteleptilor" rupti de legaturile lumesti si a caror spuse si fapte au o tenta de sfintenie. Ca prin UE nu aceeasi parere predomina este usor de observat si numai din prezenta la vot de anul trecut pentru alegerea membrilor PE, care a fost sub 50%.
Parlamentarii europeni sunt si ei oameni si politicieni, fata de ai nostrii damboviteni neavand nici trei ochi, nici o ureche in plus. De acea nici ei nu au lipsa de probleme, cel putin la capitolul imagine.
Presa ocidentala si diverse voci s-au ridicat timp de multi ani impotriva drepturilor financiare de care se bucura membrii institutiei de la Strasbourg. Astfel, membrii acesteia au fost acuzati ca paraduiesc banul public european prin sistemul de pensie pe care il aplica.
Aproximativ doua treimi dintre europarlamentari (485) participa in prezent la o schema voluntara de pensie oferita de PE. Conform regulilor ei, parlamentarii platesc luna 1.000 de euro drept contributie personala la fondul de pensie.
Trebuie tinut seama ca platile personale facute de eurodeputati se fac din banii publici, respectiv un pachet financiar de aproximativ 3.800 de euro pe care toti deputatii il primesc pentru a-si acoperi cheltuielile legate de biroul lor si munca in cadrul PE.
Se presupune ca parlamentarii restituie aceste contributii lunare pentru pensie insa nu exista o cale efectiva pentru a se verifica acest lucru.
Deputatul european britanic Chris Davies a sugerat joi (3 martie 2005) ca in jur 10% dintre cei care participa la schema descrisa mai sus evita datoria de a restitui contributia la pensii. El a declarat jurnalistilor: "Avem nevoie de reguli mai noi si mai bune pentru ai proteja pe cei care nu abuzeaza de sistem. Am auzit zvonurile si sunt suparat deoarece comportamentul a cativa ne pateaza pe toti".
Britanicul a propus diferite sanctiuni pentru cei care incalca regulile, mergandu-se chiar pana la suspendarea din Parlament.
Davies a mai declarat: "Am fost foarte buni in Parlamentul European sa aratam cu degetul catre auditul altor institutii, dar pana acum nu am reusit sa ne rezolvam propriile probleme si iregularitati".
Conform parlamentarului european portughez Paolo Casaca, problema legata de schema de pensie promovata in cadrul PE nu poate fi ignorata: "Am asteptat pentru ca un statut unic al eurodeputatilor sa fie publicat de catre presedintia luxembourgheza, astfel cum a sugerat aceasta. Dar pentru moment, credem ca, cu statut sau fara, nu mai putem astepta". El a continuat spunand ca este "de neacceptat plata contributiei individuale din fondurile publice. Ne asteptam la o dezbatere incinsa cu privire la asta, cum nu toate grupurile politice au venit cu o pozitie privind la ceea ce trebuie facut. Totusi, ceva trebuie facut imediat".
Chiar si fondul de pensii in sine se pare ca va reprezenta in anii ce vor veni o problema, cele mai recente rapoarte bugetare aratand pentru acesta un deficit de 42 de milioane de euro. Fiecare eurodeputat care contribuie la el cel putin trei ani are asigurata o pensie pe viata dupa ce atinge 60 de ani.
Conform lui Casaca, pentru problema deficitului nimeni nu a facut vreo propunere de rezolvare insa ar fi inacceptabil ca el sa fie acoperit din fondurile publice.
Un alt parlamentar european, Jens-Peter Bonde, s-a aratat si mai transant decat colegii sai numind situatia deficitului ca ilegala. El a sugerat o crestere a contributiei eurodeputatilor precum si o modificare a regulilor in domeniu: "Cerem o schimbare de secole, dar nimic nu s-a schimbat. Sistemul ramane deschis la abuzuri".
Problema pensiei eurodeputatilor nu este singura de natura financiara ce isi asteapta rezolvarea in PE. Astfel, se preseaza si pentru o reforma a sistemului de plata a salariilor acestora.
In prezent, salariile eurodeputatiilor variaza in functie de tara de origine, fiind legate de marimea salariilor parlamentarilor nationali. In acest fel s-a ajuns la diferente imense intre banii ce ii primesc membrii PE. Un italian primeste 11.000 de euro pe luna iar un spaniol 2.600, nemaivorbind de un lituanian care primeste 800.
De ani de zile, Consiliul si Parlamentul au incercat sa cada de acord cu privire la un salariu comun pentru toti eurodeputatii si la o reformare a sistemului de alocatii, folosit de multi pentru a compensa nivelul mai scazut al salariului.
O reforma a sistemului salarizarii eurodeputatiilor are nevoie de o propunere din partea PE care sa fie aprobata de Consiliu. Ultima data cand s-a incercat acest lucru, in decembrie 2003, initiativa a fost blocata de Germania, Franta, Austria si Suedia, care au spus ca suma propusa, 8.500 de euro, este prea mare.
Propunerea citata mai sus ar fi permis statelor membre sa impoziteze eurodeputatii la o rata nationala mai degraba decat europeana, iar varsta de pensionare ar fi fost crescuta de la 60 la 63 de ani.
In prezent, presedintia luxembourgheza a UE se afla in consultari cu statele membre privind reforma sistemului de salarizare al eurodeputatilor. Ministrul de externe luxembourghez, Nicolas Schmit, a arata ca se va propune un salariu undeva in jurul a 7.000 de euro.
Schmit a declarat ca procesul de nivelare a salariilor eurodeputatiilor se va intinde pe mai multi ani, poate chiar 10.
Conform unor informatii neoficiale citate de European Voice, eurodeputatiilor proveniti din tarile noi membre li se va aplica aceeasi schema ca si in cazul fermierilor. Astfel, nu li se va da de la inceput aceasi suma ca in cazul colegilor din statele vechi membre ci li se va da la inceput jumatate sau doua treimi, urmand ca suma sa fie marita treptat catre salariul comun.
In ceea ce priveste problema alocatiilor parlamentare, mult mai controversata datorita faptului ca in prezent da voie la abuzuri, o hotarare se poate lua doar de Parlament fara consultarea celorlalte institutii europene si de acea este de asteptat o solutie mai rapida.

Durata mandatului parlamentar este stabilita la cinci ani si coincide cu perioada de legislatura a Parlamentului European.
Datorita diferentelor dintre reglementarile comunitare si cele nationale, statutul parlamentarilor nu este uniform. Membrii Parlamentului European beneficiaza de imunitatile si privilegiile stabilite de art. 8- 10 din Protocolul din aprilie 1965 (anexat la Tratatul de la Bruxelles).
Aceste imunitati se refera la :
- libera circulatie, fara restrictii de orice natura privind deplasarea la si de la locul reuniunilor parlamentare;
- imunitatea de jurisdictie penala privind cercetarea, retinerea sau urmarirea datorita opiniilor sau voturilor exprimate în exercitarea functiilor lor;
- în materie de taxe vamale parlamentarii beneficiaza de facilitatile recunoscute înaltilor functionari care se afla în strainatate în misiuni oficiale temporare (facilitatile se aplica prin intermediul guvernelor statelor membre);
Pe durata sesiunilor Parlamentului european, membri sai beneficiaza:
- pe teritoriul lor national — de imunitatile recunoscute membrilor Parlamentului tarii lor;
- pe teritoriul celorlalte state membre — de imunitate de jurisdictie penala;
- imunitatea personala pe durata mandatului (fiind înregistrate unele diferente între legislatiile nationale cu privire la aceasta). Imunitatea nu poate fi invocata însa în caz de flagrant delict si nu poate constitui un obstacol privind dreptul Parlamentului European de a ridica imunitatea unuia dintre membrii sai.
Procedura ridicarii imunitatii parlamentare cuprinde urmatoarele etape :
a. autoritatea competenta dintr-un stat membru se adreseaza presedintelui Parlamentului European cu o cerere de ridicare a imunitatii parlamentare;
b. presedintele înainteaza aceasta cerere comisiei competente, care o va analiza fara întârziere;
c. comisia poate cere autoritatii care a înaintat cererea, informatiile sau documentele pe care le considera necesare; de asemenea, parlamentarul a carui imunitate se solicita a fi ridicata poate aduce, în apararea sa, documentele pe care le considera relevante;
d. raportul comisiei contine o propunere prin care recomanda ridicarea, sau, dimpotriva, mentinerea imunitatii parlamentare, urmând ca plenul Parlamentului European sa decida; comisia sau plenul nu se pot pronunta în nici o situatie asupra vinovatiei, iar ridicarea imunitatii parlamentare nu afecteaza prezumtia de nevinovatie;
e. presedintele va informa autoritatea statului membru, care a cerut ridicarea imunitatii, asupra rezultatului votului din Parlament;
f. în cazul în care s-a decis ridicarea imunitatii parlamentare, presedintele va solicita autoritatii statului membru sa fie informat cu privire la orice hotarâre judecatoreasca ce-l priveste pe respectivul parlamentar si va informa Parlamentul despre continutul acesteia în cel mai scurt timp.
Parlamentul European dispune de competenta stabilirii propriei sale structuri interne. Aceasta putere de auto-organizare, consacrata si de catre CJCE, decurge din articolul 142 CEE care încredinteaza Parlamentului sarcina de a-si adopta propriul regulament interior, iar statele membre si celelalte institutii trebuie, în virtutea principiului cooperarii loiale, sa respecte regulile stabilite de catre Parlamentul European atâta timp cât acestea au drept obiectiv sa-i asigure buna functionare

Surse:

- EUobserver
- European Voice
- Mihai Constantinescu, Serban Nicolae, Marius Amzulescu, Parlamentele Europene, Editura Fundatiei România de mâine, Bucuresti, 2003
- Ion Jinga, Uniunea Europeana. Realitati si perspective, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999
- Nicoleta Diaconu, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

- Salariile eurodeputatilor 4 02 205
- Eurodeputatii vor o imagine mai buna 13 01 2005
- Parlamentul European, prin ochii unui finlandez 14 09 2004

A se vedea;

- Raport din partea Comitetului PE de Control Bugetar
- Parlamentul European
- Regulile de procedura ale Parlamentului European
- Codul de conduita al Parlamentului European
- Despre Chris Davies
- Despre Paulo Casaca
- Despre Jens-Peter Bonde
- Presedintia luxembourgheza a UE
- Ministerul luxembourghez al afacerilor externe
- Despre Nicolas Schmit