Legaturi pe net
Atac

 

  
PE UEFA
Se pare ca degeaba incearca UEFA sa stavileasca valul de jucatori straini ce inunda cluburile occidentale deoarece reglementarile UE deschid cam toate stavilarele, digurile si alte baraje legislative.

Articol:

Ce seara frumoasa. De cand nu au mai trecut echipele noastre in corpore in tururile superioare fie si ale Cupei UEFA ? Ii las pe cei de la sport sa raspunda la asta, eu doar ca suporter nu pot decat sa ma bucur, sa le urez succes in grupe si sa profit de coincidenta ca EUobserver dedica astazi un articol problemelor legate de fotbal pentru a trata si eu acest subiect.
Conform unui raport al Parlamentului European (PE) prezentat ieri (28 septembrie 2005), noile reglementari ale forului european al fotbalului ce cereau cluburilor europene sa aiba cel putin un anumit numar de jucatori de productie interna incalca legislatia comunitara.
Ce se intamplase ? Pentru a da o sansa si jucatorilor tineri europeni sa arate ce pot la echipe de top din campionatele occidentale, UEFA stabilise in aprilie ca echipele care joaca in Liga Campionilor si Cupa UEFA trebuie sa aiba un numar minim de jucatori nationali.
Conform noilor reguli, fiecare echipa ar trebui sa aiba cel putin patru jucatori de acasa in sezonul 2006-2007, sase pentru sezonul 2007-2008 si opt pentru 2008-2009.
Raportul PE insa atrage atentia ca reglementarea ar putea sa intre in conflict atat cu legislatia comunitara a Pietei Interne cat si cu principiul libertatii de miscare in Uniune: "Regula propusa va discrimina indirect strainii, facand sa fie mult mai dificil pentru jucatorii straini sa se transfere spre o tara unde nu au fost educati sau formati".
Raportul se incheie cu concluzia ca regula "cel mai probabil nu va putea fi introdusa in cadrul curent al legislatiei UE" si cere studirea unor alte solutii ce ar putea fi implementate.
UEFA a mai intrat in destule clinciuri cu forurile comunitare, cel mai celebru fiind "cazul Bosman". Numele lui vine de la jucatorul belgian Jean-Marc Bosman care s-a plans ca regula asociatiei europene de fotbal ce interzicea folosirea intr-un meci a mai mult de oun anumit numar de jucatori straini ii incalca dreptul de libera circulatie in Uniunea Europeana. Cum intr-un final Curtea de Justitie a UE i-a dat dreptate belgianului, limitarea a fost indepartata pentru jucatorii comunitari ajungandu-se astazi ca unele cluburi mari din Vest sa nu aiba pe teren nici un jucator din tara lor.
Pe scurt despre libera circulatie a fortei de munca

Ceea ce si-a propus de la început Comunitatea Economica Europeana a fost realizarea unei piete comune, în care sa fie asigurata atât libera circulatie a marfurilor, cât si a serviciilor, capitalului si fortei de munca. Dispozitiile Tratatului de la Roma precizeaza ca libera circulatie a persoanelor este unul din obiectivele fundamentale ce trebuie atins în vederea realizarii pietei comune. Prin art. 48, par. 1, s-a prevazut ca libera circulatie a lucratorilor sa fie realizata în cadrul Comunitatii pâna cel mai târziu la sfârsitul perioadei de tranzitie.
În aplicarea dispozitiilor Tratatului de la Roma au fost adoptate o serie de acte normative comunitare care au reglementat progresiv libera circulatie a lucratorilor si anume:
- Regulamentul 15/1961 care a statuat principiul potrivit caruia orice cetatean al Comunitatii putea sa obtina un loc de munca în alt stat membru, în conditiile în care locul respectiv nu era ocupat de cetatenii acelui stat;
- Regulamentul 38/64 care a determinat reducerea masurilor de discriminare între cetatenii statului pe teritoriul caruia se desfasoara activitatea si cei ai celorlalte state membre care se angajeaza în statul respectiv;
- Regulamentul 1612/68 care a ramas si în prezent în vigoare cu unele modificari ulterioare. Dispozitiile acestui regulament au eliminat discriminarile existente si au consacrat pe deplin libera circulatie a lucratorilor în Comunitate.
Libera circulatie a lucratorilor este îngradita numai în doua situatii, strict delimitate, care pot constitui exceptii. Prima reiese din continutul articolului 48 alin. 4 din Tratatul de la Roma. Astfel, nu sunt incluse în sfera sa de reglementare locurile de munca din sectorul public. Acest sector cuprinde locurile de munca ce presupun exercitarea autoritatii publice conferita de legislatia nationala si respectiv locurile de munca ce prin activitatea desfasurata asigura protectia si realizarea intereselor fundamentale ale statelor membre.
În al doilea rând, libera circulatie a lucratorilor poate fi limitata pentru motive de ordine publica, de securitate publica ori de sanatate publica.
Acordul de la Schengen a fost semnat la 14 iunie 1985 de catre reprezentantii Olandei, Belgiei, Luxemburgului, epublicii Federale Germania si Republicii Franceze.
Compus din 32 de articole, acest Acord constituie o declaratie de intentie prin care statele semnatare se angajeaza sa faciliteze, pe cât posibil, trecerea frontierelor lor interioare si sa puna în aplicare masurile de cooperare necesare suprimarii controlului. Partile contractante au precizat ca înteleg sa nu aduca atingere nici suveranitati nationale si nici libertatilor individuale ale cetatenilor. Ele propun, în schimb, armonizarea tuturor legislatiilor nationale în materie, precum si coordonarea aplicarii lor.
Mecanismele de aplicare ale Acordului au presupus si presupun înca, în planul intern al statelor membre UE, masuri legislative supuse adoptarii Parlamentelor nationale, în functie de prevederile propriilor Constitutii, iar la nivel comunitar s-a semnat Conventia de aplicare a Acordului de la Schengen din 14 iunie 1985, în iunie 1990.

Sursa:

Alte articole:

A se vedea: