Panica in Uniune

Dupa ce un ultim sondaj de opinie arata ca in Franta este din ce in ce mai mult posibil ca Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa sa fie respins de populatie la referendumul de pe 29 mai, au inceput sa apara acuzele intre oficiali europeni si cei francezi.

Anii de dezbateri si de lucru pe marginea Constitutiei Europene sunt in pericol sa se duca pe apa sambetei datorita problemelor intampinate in cadrul sistemului de ratificare a documentului. Marile nelinisti ale Bruxellesului erau pana acum referendumurile din tari precum Marea Britanie sau Polonia insa se pare ca emotiile vor veni pentru oficialii europeni un pic mai devreme, soarta referendumul francez din 29 mai incepand sa devina din ce in ce mai problematica.
Un sondaj de opinie, realizat de institutul CSA saptamana aceasta in Franta, a aratat ca 51% dintre cei chestionati ar vota impotriva tratatului constitutional european in referendumul din 29 mai.
Tot conform datelor culese de CSA, aproximativ 53% dintre votantii francezi s-ar putea sa nu participe la referendum.
Tabara "nu" a inregistrat o crestere constanta de la inceputul campaniei pe marginea referendumului francez, astfel, daca acum sase luni ea era la nivelul de 31%, la mijlocul lui februarie ajunsese la 37%, acum saltand peste pragul celor 50%.
Vestile constituie o adevarata lovitura atat pentru presedintele francez Jacques Chirac, care si-a pus intreaga greutate in joc pentru sustinerea documentului european, dar si pentru socialistii de opozitie care au decis in cadrul unui referendum propriu anul trecut sa sustina Constitutia iar acum constata ca aproximativ 59% dintre suporterii lor se opun ei.
Sustinatorii Constitutiei Europene incearca sa se incurajeze considerand ca odata cu intrarea la turatie maxima a campaniei "da" cetatenii francezi vor cunoaste avantajele pe care le aduce documentul european si vor parasi atitudinea opozitionista. Astfel, principala figura ca popularitate a taberei guvernamentale, Nicolas Sarkozy, a declarat: "Campania abia a inceput... Aceasta este despre Europa si Franta si nu despre altceva. "Da"-ul este in interesul Frantei".
Situatia dificila din Franta a dus la tensiuni intre actualul presedinte al executivului comunitar, portughezul José Manuel Barroso, si presedintele francez. Barroso a acuzat politicienii francezi ca imprastie euroscepticism inainte de referendum, acuza ce vine dupa ce Chirac a calificat o propunere a Comisiei de directiva in domeniul serviciilor ca fiind inacceptabila si a cerut ca aceasta sa fie complet reexaminata.
Propunerea citata mai sus a declansat o intensa dezbatere in Uniune, cetatenii din statele "vechi" ale UE temandu-se ca odata ea aplicata va oferi beneficii companiilor din noile membre ce beneficiaza de avantajul taxelor mai reduse si a salariilor mai mici. Daca va fi adoptata, ea va permite prestatorilor de servicii precum arhitectii sau contabililor sa opereze in toate cele 25 de tari membre UE.
Un alt "greu" de la Bruxelles, vicepresedintele Comisiei si coordonatorul sectorului industrial, Gunter Verheugen, a acuzat si el modul de desfasurare al dezbaterilor din Franta inaintea referendumului, considerandu-le ca au devenit ostatice ale catorva probleme, cum sunt chestiunea aderarii Turciei sau cea a importurilor ieftine de textile din China.
Presedintele francez se afla intr-o ipostaza ingrata, fiind in plin picaj in ceea ce priveste popularitatea si trebuind sa faca fata atat valului de proteste venit in urma reformelor din domeniu economic si al pietei muncii promovate de Paris cat si reformelor economice promovate in Uniune de Bruxelles.
Unul dintre cele mai respectate figuri politice ale Uniunii, fostul presedinte al Comisiei Europene Jacques Delors, a declarat ca, daca tabara "nu" va avea castig de cauza, "Franta se indreapta spre un cataclism politic" si "In Europa se va deschide o criza serioasa ce va incetini constructia europeana, spre dezavantajul Frantei".
Constitutia Europeana trebuie sa fie aprobata de toate cele 25 de membre ale Uniunii pentru a putea intra in vigoare. Daca pentru tari precum Marea Britanie sau cele nou venite in Uniune exista cel putin la nivel neoficial anumite planuri "B" in cazul in care Constitutia Europeana pica la vot nu acelasi lucru se intampla si in cazul Frantei, unul dintre motoarele integrarii europene si parte centrala a noii Uniuni.
Paradoxal este faptul ca tratatul constituional european poate fi considerat ca o creatie majoritar franceza, presedintele forului in care a fost dezbatut fiind fostul presedinte francez Valéry Giscard d'Estaing. Insa, Parisul are antecedente in astfel de chestiuni, la inceputul miscarilor spre integrarea europeana acum o jumatate de secol fiind promotorul unei comunitati europene de aparare pe care tot ei au blocat-o iar, mai recent, tratatul de la Maastricht a reusit sa obtina aprobarea "la mustata" in referendumul francez dupa un optimism care nu lasa sa se intrevada o astfel de situatie.

Esecul Comunitati Europene de Aparare

Semnarea la 18 aprilie 1951 a Tratatului instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului a declansat un val de optimism pentru aceasta forma de colaborare interstatala europeana. De aceea, francezii au incercat sa constituie o structura asemanatoare dar in domeniul militar la nivelul europei occidentale. Aceasta incercare avea la baza "planul Pleven" prezentat in octombrie 1950 si trebuia sa duca la crearea unei armate europene integrate. La 27 mai 1952 a fost semnat un Tratat de instituire a Comunitatii Europene de Aparare dar el a fost abandonat ca urmare a refuzului Adunarii Nationale Franceze, la 30 august 1954, de a deschide dezbaterea asupra autorizatiei de ratificare.

Referendumul francez privind Tratatul de la Maastricht

Tratatul de la Maastricht a fost semnat de "Cei Doisprezece" la 7 ferbuarie 1992. El trebuia ratficat, in conformitate cu normele constituionale ale fiecarui stat membru, inainte de 1 ianuarie 1993.
În Danemarca, neînregistrându-se procentul favorabil tratatului de 5/6 din numarul parlamentarilor, conform reglementarilor interne, trebuia organizat un referendum, la 2 iunie 1992. Rezultatul acestuia a fost negativ, înregistrându-se 50,7% voturi împotriva. In aceste conditii, la 4 iunie 1992 s-a întrunit Consiliul European extraordinar la Oslo, care a stabilit necesitatea continuarii procesului de ratificare pe baza tratatului existent. Consiliul European reunit la Edinburgh în 12 decembrie 1992 a adoptat concluziile privind "Danemarca si Tratatul asupra Uniunii Europene". Textele adoptate la Edinburgh au urmarit, pe de o parte, sa asigure continuarea procesului de ratificare, fara sa redeschida negocierile asupra Tratatului de la Maastricht, care ar fi dus la modificarea acestuia si implicit la o noua ratificare a lui de catre toate cele 12 state, iar pe de alta parte, sa dea posibilitatea guvernului danez de a consulta din nou populatia. În consecinta, la 18 mai 1993, când s-a organizat cel de al doilea referendum, alegatorii danezi s-au pronuntat cu o majoritate de 56,8% pentru ratificarea tratatului.
În Marea Britanie, tara care a ridicat o serie de probleme înca din timpul negocierii tratatului si careia partenerii i-au facut numeroase concesii, ratificarea tratatului a întâmpinat numeroase opozitii.
Procesul de ratificare a fost întrerupt de esecul primului referendum danez si reluat dupa reusita celui din mai 1993. S-au facut eforturi de catre guvern pentru evitarea referendumului, întrucât era prevazut a fi la limita. Utilizându-se o serie de artificii politice s-a reusit în final ratificarea tratatului de catre regina si depunerea instrumentelor de ratificare la 2 august 1993.
Tratatul a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993.

Problemele ridicate de ratificarea Tratatului de la Nisa

Tratatul de la Nisa a fost semnat la Nisa la 26 februarie 2001.
De data aceasta, in Danemarca s-a ratificat relativ usor noul Tratat european. Procedura a fost parlamentara, Folketing-ul pronuntându-se în favoarea tratatului prin legea din 1 iunie 2001.
Probleme au aparut insa in cazul Irlandei. Aici, într-un prim referendum organizat în 2001 s-a dat câstig de cauza celor care se opun ratificarii Tratatului de la Nisa, înregistrându-se un scor de 54% la 46%.
Ca urmare a esecului referendumului din Irlanda au fost luate o serie de masuri atât la nivelul Irlandei dar si la nivel comunitar. Din acestea citam:
- o campanie ampla de informare a cetatenilor irlandezi asupra implicatiilor Tratatului de la Nisa atât pentru Irlanda dar si pentru viitorul Europei;
- adoptarea la Summit-ul de la Sevilia a unei „Declaratii a Irlandei” cu privire la Nisa. Prin aceasta se sublinia faptul ca Irlanda, chiar în cazul adoptarii Tratatului de la Nisa, îsi pastreaza caracterul de neutralitate militara pe care îl are în prezent .
Pe 19 octombrie 2002 a fost organizat un al doilea referendum în Irlanda privind Nisa. Rezultatele finale se prezinta astfel :
- rata de participare - 48,45%,
- voturi în favoarea Tratatului - 62,89%,
- voturi împotriva Tratatului - 37,11%.
Tratatul de la Nisa a intrat in vigoare la 1 februarie 2003.

Surse:

• EUbusiness
• EUobserver
• EUPolitix
• The Financial Times
• The Times
• Ovidiu Tinca, Drept comunitar general, Editura Didactica si Pedagogica R.A.Bucuresti, 1999
• Marian Mihaila, Carmen Suciu, Dan Stan, Drept institutional comunitar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002
• Gilles Ferréol, Dictionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iasi, 2001
• Augustin Fuerea, Institutiile Uniuni Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

• A fost stabilita data referendumului francez 6 03 205
• Spaniolii au aprobat Constitutia UE 21 02 2005
• Constitutia UE porneste spre spatiu 14 02 2005
• A trecut si al treilea hop 2 02 2005
• Europenii habar n-au despre Constitutia UE 28 01 2005
• Si in Olanda referendum privind Constitutia UE 26 01 2005
• Deja se pune problema revizuirii Constitutiei UE 16 01 2005
• Parlamentul European sustine Constitutia UE 12 01 2005
• Referendumul francez cu privire la Constitutia UE 2 01 2005
• Lituania este prima 11 11 2004
• Astazi s-a semnat la Roma Constitutia UE 29 10 2004
• Constitutia UE poate supravietui unui vot negativ 22 08 2004
• Dezbateri pe marginea Constitutiei UE 11 07 2004
• Aznar le cere spaniolilor sa spuna nu Constitutiei UE 6 07 2004
• A fost aprobata Constitutia UE 19 06 2004
• O posibila solutie la Constitutia UE in afara cadrului UE 8 06 2004
• 50% sanse pentru un acord in iunie asupra Constitutiei UE 31 05 2004
• Negocierile privind Constitutia UE inainteaza incet 18 05 2004
• Irlanda propune inca o solutie de compromis privind Constitutia UE 14 05 2004
• Negocierile cu privire la Constitutia UE se complica 7 05 2004

A se vedea:

• EUobserver - [Comment] The Services Directive and the European Constitution
• Prelex - Proposal for a DIRECTIVE OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on services in the internal market
• Ion Gâlea - coordonator, Aniela Balut, Augustina Dumitrascu, Cristina Morariu, Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa - text comentat si adnotat - MAE
• Eduard Dragomir, Constitutia europeana, intre deziderat si realitate...
• Documentul cuprinzand solutiile CIG din 18 06 2004 (en) CIG 81/2004 (ro) CIG 85/2004 (ro)
• Rezultatul Conventiei Europene
• Documente de lucru CIG
• Comisia Europeana - Press Packs - Constitution for Europe
• UE - Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa
• Presedintia Republicii Franceze
• Despre Jacques Chirac
• Despre Nicolas Sarkozy