Parlamentul European se pregateste pentru primirea romanilor

Ieri (11 noiembrie 2004), Conferinta presedintiilor grupurilor politice din Parlamentul European a invitat Biroul Parlamentului European sa ceara parlamentelor bulgar si roman sa isi desemneze viitorii observatori de la Strasbourg.

Romania si Bulgaria spera sa incheie Tratatul de Aderare la UE in 2005. Momentul va avea mai multe consecinte, printre care si aceea ca cele doua tari isi vor trimite in Parlamentul European (PE) reprezentanti proprii. Acestia vor avea dreptul sa vorbeasca in timpul sesiunilor plenare ale Adunarii de la Strasbourg si sa participe la sedintele comitetelor PE. Totusi, ei nu vor avea drept de vot sau sa fie alesi in pozitii de responsabilitate, avand astfel un statut de observatori.
Si cele 10 tari membre care au aderat la Uniune la 1 mai anul acesta au avut observatorii lor in Parlamentul European, care, dupa aderare au obtinut automat statutul de membrii cu drepturi depline.
Numarul observatorilor pe care tara noastra si vecinii de la sud il vor trimite este de 35, respectiv 18. Aceasta urmeaza sa fie reprezentarea in PE a celor doua tari si in perioada 2007-2009.
Este asteptata din partea Biroului Parlamentului European sa adopte o propunere prin care se va cere parlamentelor bulgar si roman sa isi desemneze observatorii.

Articolul 138 CEE prevedea ca Adunarea Parlamentara era compusa din reprezentanti desemnati din cadrul parlamentelor nationale ale statelor membre, însa paragraful 3 al aceluiasi articol încredinta acestei structuri sarcina de a elabora un proiect legislativ care sa permita alegerea sa prin sufragiu universal direct, în baza unei proceduri uniforme valabila în toate statele membre, proiect care trebuia însa aprobat de catre Consiliu, cu unanimitate de voturi.
Au trebuit sa treaca 18 ani pâna când, la 20.09.1976, Consiliul sa adopte „Actul relativ la alegerea Parlamentului European prin sufragiu universal direct”, care nu realiza însa decât o uniformizare relativa a procedurilor, caci el nu prevedea decât un numar redus de reguli, punctele neabordate ramânând în continuare de competenta statelor membre. Documentul stabilea însa durata mandatului Parlamentului European ales prin sufragiu universal - cinci ani (ca si în prezent), votul individual si personal, absenta mandatului imperativ si stabilea numarul de parlamentari pentru fiecare stat membru. Sistemul asigura o reprezentare egalitara între statele mari, numarul de locuri alocat celorlalte tari membre variind în functie de populatie.
Primul Parlament European ales dupa noul sistem si-a început mandatul în 1979, iar cele mai recente alegeri parlamentare europene sunt cele din 10-13 iunie 1999.
Sistemele electorale utilizate în statele membre sunt :
- proportional pe liste nationale (Austria, Danemarca, Finlanda, Franta, Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia);
- proportional pe liste regionale (Belgia, Irlanda, Italia, Marea Britanie);
- combinatie (Germania).
Exista diferente între statele membre si în privinta conditiilor de eligibilitate, compatibilitatii între mandatul european si cel national, ocuparii locurilor vacante etc.
Numarul membrilor Parlamentului European si repartizarea locurilor între statele membre (asa cum au fost fixate prin Actul din 20 septembrie 1976) au fost modificate succesiv prin aderarea noilor membri în Uniunea Europeana.
Conform Tratatului de la Nisa, numarul membrilor Parlamentului european nu poate depasi 732 membri.

Surse: Parlamentul European / EUobserver

Opinia dumneavoastra !!!

A se vedea:

- Tratatul de la Nisa
- Parlamentul European
- Parlamentul Bulgariei
- Parlamentul Romaniei
- Parteneriatul pentru aderare al UE cu Bulgaria
- Parteneriatul pentru aderare al UE cu Romania
- Adoptarea acquis-ului comunitar de catre Bulgaria
- Adoptarea acquis-ului comunitar de catre Romania
- Itinerariul de parcurs pentru Bulgaria
- Itinerariul de parcurs pentru Romania