Dupa
intrarea in blocaj a procesului de ratificare a Constitutiei Europene
dupa respingerea prin referendum a documentului de catre francezi
si olandezi, statele membre UE au intrat intr-o asa-numita "perioada
de reflectie". Drept contributie la aceasta, Comisia Europeana
anunta de ceva timp ca intentioneaza sa faca schimbari majore
in modul in care comunica fata de cetatenii europeni.
Indelung asteptatul plan a fost in sfarsit prezentat astazi (13
octombrie 2005) de catre comisarul european pentru comunicare,
Margot Wallstrom. El a fost denumit "Planul D pentru Democratie,
Dialog si Dezbatere" si, conform oficialului european, el
nu se constituie intr-o incercare a Comisiei de a salva Constitutia
Europeana ci se doreste ca prin aplicarea sa se realizeze o focalizare
mai mare pe realitatile economice, pe competentele Uniunii si
pe rolul acesteia in lumea de astazi.
In prezentarea pe care a facut-o planului, Wallström a atins
unul dintre punctele sensibile ale constructiei europene. Ea a
recunoscut ca, de la inceputuri si pana acum, Uniunea s-a constituit
mai mult intr-un proiect al elitelor politice decat intr-unul
al cetateanului european obisnuit si ca "pana acum aceasta
a fost ok. Dar in zilele noastre oamenii vor sa-si faca auzita
vocea si avem nevoie de consimtamantul lor. Aceasta inseamna ca
trebuie sa ne asiguram ca vor fi intrebati".
Documentul atrage atentia asupra unei situatii nelinistititoare
pentru Uniune: sondaj dupa sondaj arata o scadere accentuata a
increderii cetatenilor in comunitati. Increderea in UE a scazut
de la 50% in toamna lui 2004 la 44% in primavara lui 2005.
Planul cere celor 25 de tari membre sa faca "pasii necesari
pentru a structura o dezbatere nationala cat mai curand posibil".
Conform oficialului european "responsabilitatea de baza va
cadea in sarcina guvernelor nationale, Comisia intentionand sa
le ajute sa organizeze si structureze dezbaterea in fiecare tara".
Cum toata aceasta dezbatere nu ar duce la nimic daca rezultatele
sale nu vor fi si cunoscute la nivelul comunitar, Comisia cere
nivelului national un feed-back cat mai bun. Astfel, primele informatii
de la nivel national catre Comisie urmeaza sa fie centralizate
in aprilie 2006. Acestea vor fi folosite ca baza de discutii pentru
Conferinta cu privire la Viitorul Europei ce va fi programata
pe 9 mai 2006.
Comisia va pregati o sinteza a celor dezbatute la nivel national
pentru a putea fi prezentate la Consiliul European din iunie 2006
ce va avea loc sub presedintia Austriei.
Bruxelles-ul spera ca in final toate aceste dezbateri si schimburi
de informatii sa duca la creionarea unei foi de parcurs pentru
viitorul Europei.
Executivul european propune 13 initiative specifice la nivel national
pentru a stimula o mai mare dezbatere a problemelor europene de
cetatenii Uniuni.
Conform planului sau, Comisia va incerca sa isi imbunatateasca
si propriul mod de comunicare cu cetatenii europeni. In acest
scop, presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso si cu
Margot Wallstrom vor face o serie de vizite in tarile membre acompaniati
de comisarii nationali ai acestora. Aici se vor intalni cu liderii
mediului de afaceri, ai uniunilor sindicale, cu ONG-uri, studenti
si autoritati locale sau regionale.
Urmeaza si ca birourile Comisiei din fiecare tara membra sa tina
"Zile deschise" in care vizitatorii vor lua parte la
sesiunile de discutii.
Un alt pas va fi acela al unei mai bune conlucrari cu parlamentele
nationale, acestea neavand in acest moment un rol prea mare in
functionarea Uniunii iar aceasta ducand pana acum la multe intrebari
stanjenitoare cu privire la legitimitatea initiativelor Bruxelles-ului.
Pentru a se creste aceasta colaborare, membrii Comisiei vor veni
in fata parlamentelor nationale si vor explica deciziile UE.
Daca precedentele actiuni de comunicare ale Comisiei s-au bazat
mai mult pe informare, Wallström cheama acum pentru o abordare
noua, mai activa: "Pana acum, ne-am concentrat mai mult pe
punerea informatiei la dispozitia expertilor, cercetatorilor,
jurnalistilor lobystilor si altor asemenea... Acum este timpul
sa ne marim comunicarea si sa comunicam direct cu cetatenii".
Dupa modelul Natiunilor Unite, Comisia doreste si ea sa foloseasca
asa-numitii "ambasadori ai bunavointei" pentru a se
putea transmite mai usor mesajele catre cetatenii europeni. Acestia
ar urma sa fie recrutati din randul celebritatilor, impactul lor
asupra omului obisnuit fiind destul de mare, dovada in acest sens
stand campania de popularizare a Constitutiei Europene in Spania.
Executivul european doreste si sa relanseze serviciul oficial
"Europa prin Satelit", dorind sa-l transforme intr-un
fel de agentie independenta de stiri de la care se pot informa
jurnalistii interesati.
Planul Comisiei a inceput sa starneasca deja controverse, unii
analisti punandu-i sub semnul intrebarii rezultatele. Astfel,
Daniel Keohane, expert la Centrul European pentru reforma, a atras
atentia ca cetatenii europeni nu sunt tocmai dispusi la "reflectii":
"Pentru oameni nu prea este clar in legatura cu ce sa reflecteze.
Nu este nici un nou tratat pe care ei sa-l aprobe sau dezaprobe.
Oamenii ar prefera mai putina vorbe si mai multa actiune din partea
UE".
Hans Anker, un expert independent specializat in studiul opiniei
publice din cadrul UE, a declarat pentru EUobserver ca este dezamagit
de Planul D: "Deci Comisia va "informa" si "asculta".
Problema este ca cetatenii sunt cu mult peste asta. Ei doresc
sa vada conflict real politic si sa-si formeze o opinie, asa cum
au facut in cazul Constitutiei Europene in Franta si Olanda, si,
cel mai important, ei vor sa aiba un cuvant de spus".
Nici tarile membre nu au avut reactii chiar entuziaste la planul
Bruxelles-ului, Wallström fiind constienta de aceasta: "Unora
dintre state le-ar place sa stea in afara acestuia si sa nu faca
mare lucru. Am fost critica la adresa statelor membre pentru ca
nu am vazut pana acum prea multa dezbatere". Ea a adaugat:
"Chem parlamentele nationale sa ancoreze aceasta dezbatere
acasa. Noi nu putem sa inlocuim cu acest Plan D statele membre
deci tine de ele sa dea viata sistemului".
Oficialul european vede si in Parlamentul European un pilon important
pentru Planul D, clamand ca aceasta institutie ar trebui sa devina
"cel mai mare aliat" al Comisiei. Totusi a si criticat
parlamentarii europeni pentru pesimismul aratat pana acum: "In
parlament nu prea am auzit foarte multe idei bune. Ei doar au
criticat. Ii chem pe oameni sa imi spuna ideile lor bune si dupa
aceea vom asculta".
Consiliul Uniunii Europene este si el vizat de Planul D, mai exact
i se cere o mai mare deschidere publica a sedintelor sale, deoarece
modul secretos in care obisnuieste sa lucreze si atunci cand actioneaza
in calitate de legislator aduce prejudicii imaginii Uniuni.
Planul D este de asteptat sa fie aplicat pe intreaga perioada
de viata a actualei Comisii Europene si are alocat un buget de
6 milioane de euro.
|
