Presedintele viitorului Parlament European va fi socialist

Presedintele Partidului Popular European (PPE) a dezvaluit ca un deputat din grupul politic al socialistilor europeni va fi urmatorul presedinte al Parlamentului European.

Wilfried Martens a declarat ca partidul sau, PPE, impreuna cu partidul socialistilor europeni au ajuns la un acord cu privire la impartirea presedintiei Parlamentului European ce se va forma dupa alegerile de saptamana viitoare. Astfel, socialistii vor avea presedintia pentru primii doi ani si jumatate, popularii urmand sa preia acest post in perioada urmatoare.
Daca in urmatorii doi ani si jumatate proiectata Constitutie UE va reusi sa intre in vigoare, atunci PPE va iesi avantajat din afacerea impartirii posturilor, deoarece va prelua presedintia Parlamentului European intr-un moment cand acesta va avea mai multe puteri decat in prezent.
Media occidentala a anuntat de ceva timp ca cele doua partide europene s-ar putea sa fi ajuns la un acord, dar pana in acest moment oficialii partidelor au negat acest lucru.
O intelegere similara cu cea de sus s-a facut si dupa alegerile din 1999, intre populari si liberali. Rezultatul acesteia a fost ca in prima perioada a mandatului prezentului Parlament a fost condus de Nicole Fontaine de la populari, iar acum de Pat Cox de la populari.
Ultima data cand socialistii au avut un presedinte al Parlamentului European a fost perioada 1994-1997, atunci postul fiind ocupat de germanul Klaus Hänsch.
O parte din candidatii la alegerile pentru Parlamentul European au criticat intelegerea, spunand ca alegatorii ar trebui sa fie cei care decid cine va sta in fruntea Parlamentului European.
Previziunile facute de analisti dau drept castigatori ai alegerilor de saptamana viitoare pe populari, ei fiind urmati de socialisti.

Asa, asa, frumos, ce sa mai asteptam voturi si alte alea, impartim de pe acum. Oricum bataia nu e prea mare pe Parlamentul European pentru ca respectiva institutie nu prea le are, ca sa zic asa, ii slaba in procesul de decizie - bine suna cool "parlamentar european" - impresioneaza mai ales la romani care nu prea stiu cum functioneaza sandramaua UE.
Apropo de alegeri, ca nu pot sa ma abtin - cica si la noi peste doua zile se petrec unele lucruri de acest gen. Ce concluzie am cam tras tot privind pe ici pe colo pe TV, toti in sus si in jos cu fondurile comunitare - se pare ca e cea mai de belea fraza - ba l-am auzit pe unul - luat de avant - care zicea ca utilizeaza fonduri SAPARD in Bucuresti la sector - pai bine domne` sa inteleg ca transformul sectorul in sat sau ca la fel ca 90% dintre ei habar n-au ce vorbesc ? :)

Parlamentul European dispune de competenta stabilirii propriei sale structuri interne. Aceasta putere de auto-organizare, consacrata si de catre CJCE, decurge din articolul 142 CEE care încredinteaza Parlamentului sarcina de a-si adopta propriul regulament interior, iar statele membre si celelalte institutii trebuie, în virtutea principiului cooperarii loiale, sa respecte regulile stabilite de catre Parlamentul European atâta timp cât acestea au drept obiectiv sa-i asigure buna functionare.
Conducerea Parlamentului European este asigurata de catre presedintele acestuia, vice-presedintii, colegiul chestorilor si conferinta presedintilor. Alegerea presedintelui, a vicepresedintilor si a chestorilor are loc în prima sesiune de dupa alegerile parlamentare sau, daca desemnarea organelor de conducere are loc în timpul legislaturii, în prima sedinta plenara ce urmeaza dupa încheierea mandatului presedintelui. Pentru alegerea presedintelui, se pot organiza maximum patru tururi de scrutin: la primele trei tururi participa toti candidatii si pentru a fi ales este necesara majoritatea absoluta a sufragiilor exprimate, în timp ce în cel de-al patrulea tur intra doar primii doi candidati cel mai bine plasati în turul trei, câstigator fiind declarat cel care obtine o majoritate relativa de voturi. În caz de egalitate de voturi dintre acestia, departajarea se face în favoarea candidatului mai în vârsta .
Daca pâna la alegerea Parlamentului European prin sufragiu universal direct presedintele acestuia era ales pentru un an, cu posibilitatea de reînnoire a mandatului pentru înca un an, din 1979, din dorinta de a consolida autoritatea presedintelui, acesta este ales pentru doi ani si jumatate, ceea ce împarte legislatura în doua parti egale. Presedintele poate fi reales.

Sursa: European Voice

A se vedea:

- Alegerile din 10-13 iunie pentru Parlamentul European
- Membrii Parlamentului European
- Regulile de procedura ale Parlamentului European