Legaturi pe net
Atac

 

  
Presedintia austriaca a UE
Austria a preluat astazi presedintia prin rotatie a UE, urmand ca in urmatoarele 6 luni sa coordoneze rezolvarea unor probleme extrem de importante de pe agenda europeana.

Articol:

Austria si UE - de la sanctiuni la conducerea Uniunii

Austria nu a participat la inceputurile proiectului european si a aderat la Uniune abia in 1995. Decizia de a deveni membra a comunitatilor europene a avut la baza in principal considerente de natura economica, acest pas fiind vazut de guvernul de la Viena ca necesar pentru a-si asigura accesul la pietele sale traditionale. De altfel Austria a incercat intr-o prima faza sa obtina participarea la piata comuna fara sa devina si oficial membra a UE.
La referendumul de pe 12 iunie 1994 convocat cu privire la aderarea la UE, austriecii au votat in proportie de 66.6% pentru intrarea in Uniune.
Relativ rapid Viena a ajuns la conducerea UE, ea exercitandu-si in a doua parte a anului 1998 primul sau mandat la presedintia Consiliului. El a fost marcat de ratificarea Tratatului de la Amsterdam, de probleme ce tin de piata muncii, de procesul de aderare al tarilor din Estul Europei si nu in ultimul rand de problematica introducerii monedei comune europene, euro, Consiliul adoptand in decembrie 1998 ratele de conversie fixe si irevocabile între monedele nationale din cele 11 state ce erau atunci participante la spatiul euro.
La doi ani dupa acest prim mandat in fruntea UE, Viena s-a trezit in 2000 intr-o postura delicata dupa ce la guvernarea sa a fost cooptat si Partidul Libertatii de extrema dreapta. Colegii de Uniune au impus la acea data 6 luni de sanctiuni umilitoare Austriei, fiind speriati de declaratiile extremiste ale liderului Partidului Libertatii, Joerg Haider, precum si de ascensiunea extremei drepte si in alte tari ale continentului, semnificativa fiind accederea in turul doi al alegerilor pentru presedintia Frantei a lui Le Pen sau ascensiunea in Olanda a partidului lui Pim Fortuyn.
Iata insa ca dupa 6 luni problemele au fost date la o parte si uitate, cel putin la nivel oficial, astfel incat Viena este gata sa isi inceapa de astazi un nou mandat la presedintia UE. Iar, cum numarul statelor membre ale UE s-a marit consistent in ultima decada, Austria nu mai va avea oportunitatea de a se afla la conducerea Uniunii decat dupa 2018, asa ca acest mandat va fi tratat probabil cu destula seriozitate.

Astazi muzica

Inceputul presedintiei s-a aflat sub semnul muzicii, Viena profitand de faptul ca astazi (1 ianuarie 2006) se desfasoara si faimosul concert de Anul Nou ce este difuzat pe calea undelor in intreaga lume. Mai ales ca la evenimentul de astazi s-a dat startul si anului Mozart ce marcheaza a 250-a aniversare a nasterii compozitorului.
Orchestra Filarmonica din Viena a evoluat in fata unor personalitati de marca din esafodajul politic european, printre ei iesind in evidenta seful guvernului austriac Wolfgang Schuessel si noul cancelar german Angela Merkel care se afla la prima vizita in Austria in noua sa calitate.
Concertul este filmat de canalul national TV ORF fiind preluat de peste 60 de tari, din acest an el fiind difuzat pentru prima data in tari precum Botswana, Lesotho, Malawi, Mozambique, Namibia, Swaziland, Zambia, Zimbabwe, Ecuador si Bolivia.
Latura politica a evenimentului a fost asigurata de un pranz informal ce a avut loc dupa concert la care Schuessel a discutat prioritatile presedintiei austriece atat cu Merkel cat si cu primul ministru sloven Janez Jansa si vicepresedintele Comisiei Europene, germanul Guenter Verheugen.

2006 - Austria si Finlanda in aceeasi barca

Austria, faimoasa dintotdeauna atat pentru muzica dar si pentru diplomatia sa, are relatii bune atat cu Marea Britanie, de la care a preluat mandatul in fruntea UE, cat si cu Finlanda, ce o va urma din vara, sau cu Germania, aceasta din urma urmand sa ia presedintia in 2007. Acest lucru ii da posibilitatea sa lucreze la proiecte pe termen lung care nu risca sa fie intrerupte sau degradate dintre prioritati de presedintiile viitoare. Si aceasta este foarte important pentru ca exista o metoda heirupista la nivelul UE in care in afara catorva prioritati cu adevarat de neinlaturat, fiecare presedintie in parte incearca sa isi impuna propriile obiective in scurtul interval in care poate avea un impact mai mare asupra mecanismelor comunitare. Acesta a fost si unul din motivele includerii in Constitutia Uniunii Europene a unui post de presedinte al Consiliului European pentru un mandat de 2 ani si jumatate care poate fi reinnoit o singura data.
Colaborarea cu Finlanda a fost deja anuntata la nivel oficial la sfarsitul anului trecut, in prim plan urmand a fi chestiunile Constitutiei UE si cea a viitorului Europei.
Programul comun al presedintiilor austriaca si finlandeza anunta ca cele doua tari vor colabora in sectoarele "care conteaza pentru cetateni in viata lor de zi cu zi". Mai concret va fi vorba de domenii precum piata interna, eliminarea birocratiei, dezvoltarea durabila economica, sociala si ecologica.
Un capitol important va fi si cel al procesului de extindere a UE, iar pe langa acesta, presedintiile din 2006 vor colabora si in alte importante probleme de politica externa:
- imbunatatirea relatiilor cu SUA si Rusia, dar si cu tarile Americii Latine, Caraibelor sau cu tarile partenere asiatice;
- imbunatatirea politicii UE de stabilizare in regiunile cu probleme ale lumii, Blacanii Occidentali fiind in primul rand vizati aici.

Constitutia Europeana - fara potiuni magice

Presedintia britanica poate sa raporteze la sfarsitul celor 6 luni de mandat cel putin doua succese majore, ajungerea la un compromis cu privire la bugetul multianual al Uniunii si lansarea negocierilor de aderare cu Turcia. Totusi, inclusiv aceste succese nu sunt o opera finalizata, perspectivele financiare 2007-2013 mai trebuind sa fie aprobate si de Parlamentul European care a inceput sa isi arate din ce in ce mai mult coltii dupa ce a pus in dificultate in 2004 formarea noii Comisii Europene, iar despre discutiile cu Turcia ce sa mai vorbim, multi dintre membrii UE insistand ca aceasta sa nu primeasca un statut de membru plin sau ca ele sa dureze cat mai mult.
Daca in precedentul mandat Viena a trebuit sa se ingrijeasca de procesul de ratificare al Tratatului de la Amsterdam, acum ea are pe agenda pe cel al ratificarii Tratatului Institutind o Constitutie pentru Europa, celebra Constitutie Europeana, care se afla intr-un punct mort de cand in primavara lui 2005 francezii si olandezii au spus "nu" acestuia in cadrul unor referendumuri.
Presedintia britanica nu a reusit mare lucru in problema tratatului constitutional, Blair chiar declarand in iulie ca se asteapta mai putin la solutii spectaculoase cat mai mult la executarea unei analize cu privire la motivele care au dus la criza cat si, direct legat de acestea, la modul de reformare a Uniunii.
Nici presedintia austriaca a Uniunii nu crede in succese decisive rapide in problema Constitutiei UE, Schuessel promitand doar ca va veni cu unele propuneri ce vor fi discutate la summitul din iunie. Ursula Plassnik, ministrul de externe austriac, s-a exprimat si mai clar: "Nu am o potiune magica".
Un ultim semnal ca Austria nu prea crede ca poate face mare lucru in acest domeniu a venit si de la presedintele ei, Heinz Fischer. Acesta a declarat pentru BBC ca 2006 va fi cel mai probabil un an de reflectie cu privire la acest important document european si cam atat.
Ambasadorul Austriei la UE, Gregor Woschnagg, a caracterizat rolul pe care il va avea presedintia austriaca a UE in problema Constitutiei UE ca fiind acela a unui "mediator onest" intre statele care doresc sa se continue cu ratificarea textului si cele care doresc abandonarea lui.
Daca Viena nu arata o aplecare deosebita cu privire la viitorul Constitutiei, presedintele francez Jacques Chirac a anuntat in discursul sau de Anul Nou ca va prezenta in scurt timp "initiative" de "relansarea a constructiei unei Europe politice, a unei Europe sociale".
Este de asteptat totusi ca imboldul francez sa nu fie hotarator, Chirac neaflandu-se pe o pozitie de forta nici macar la el in tara astfel ca este destul de greu sa aiba forta de a trage dupa sine pe ceilalti 24 de parteneri europeni spre o solutie rapida.
Sperante mai bine intemeiate pentru sustinatorii Constitutiei Europene le da Germania, respectiv noul guvern de la Berlin care a anuntat ca in 2007, pe perioada mandatului sau la presedintia UE, va incerca sa invie proiectul constitutional.

Extinderea - Interese economice si istorice

O alta problema care va figura pe un loc important in agenda presedintiei austriece va fi extiderea Uniunii. Aceasta ne intereseaza in cel mai inalt grad deoarece in aprilie sau mai se va lua o decizie cu privire la posibilitatea amanarii aderarii Romaniei si Bulgariei in 2007.
Tot pe frontul extinderii Austria are decizii grele de coordonat in privinta inceperii efective a negocierilor de aderare cu Turcia. Aici nu trebuie uitat ca Viena sa remarcat ca unul din principalii opozanti ai aderarii Turciei, insistand pana ultima clipa anul trecut sa nu se dea lumina verde negocierilor.
Unele dintre statele membre, in frunte cu Franta, se asteapta de la Austria sa initieze o dezbatere cu privire la posibilitatile reale pe care le are pe viitor Uniunea de a accepta noi membrii. Insa oficiali austrieci nu par incantati de idea declansarii acestei dezbateri, chestiunea nefigurand pe agenda comuna austro-finlandeza iar surse diplomatice aratand ca nu au fost pregatite nici un fel de documente sau intalniri pe aceasta tema.
O explicatie a pozitiei austriece cu privire la statuarea unei politici clare privind limita posibilitatilor de extindere este pozitia bivalenta pe care a avut-o anul trecut in domeniul extinderii. Pe de o parte a insistat sa fie inclus termenul de "capacitate de absortie" a UE in cadrul de negociere cu Turcia, iar pe de alta parte a lasat-o mai moale cu astfel de referiri atunci cand a venit vorba de posibila intregrare a tarilor din Balcani, Viena fiind un sustinator major al ambitiilor acestora.
Largirea spre tarile Balcanice intereseaza Austria datorita legaturilor atat economice cat si istorice pe care le are cu aceasta parte a Europei. Ministrul de externe austriac chiar a recunoscut ca integrarea acestor state formeaza un "punct de interes natural" al tarii sale.
Cum de multe ori interesele economice primeaza in fata celorlalte, este interesant de notat ca totalul investitiilor austriece in sud-estul Europei, respectiv in Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Romania si Serbia si Muntenegru, se situau in 2004 la aproape 5,9 miliarde de euro, reprezentand o crestere cu 57% fata de anul anterior, iar aceasta in conditiile in care investitiile austriece in estul Europei crescusera in aceeasi perioada doar cu 17%. Ca sa nu mai vorbim de recenta vanzare a BCR catre Erste Back care a dus in pozitie fruntasa la investitii in tara noastra pe austrieci.
Viena a pregatiti pentru martie o intalnire speciala a ministrilor de externe din tarile balcanice, dorindu-se cu aceasta ocazie oferirea de catre UE a unei "perspective europene" pentru aceste state.
De pe agenda externa a presedintieri UE austriece nu lispeste nici problema statutului final al Kosovo sau a referendumului muntenegrean cu privire la eventuala despartire de Serbia.
Topt din agenda externa mai notam gazduirea in mai a unui important Summit UE-America Latina si posibilitatea gazduirii si a celui UE-SUA.

Alte domenii - O presedintie care nu va inventa roata

Cu privire la alte domenii de actiune, conform celor declarate de Plassnik, Austria nu va avea initiative iesite din comun. Ministrul a spus in acest sens ca tara sa isi recunoaste locul de tara mai mica a UE si de aceea trebuie sa actioneze ca un jucator de echipa pragmatic, plus ca in definitiv "nu se poate ca fiecare presedintie sa inventeze roata". Astfel, celelalte sectoare de actiune vor fi in majoritatea lor doar continuari ale activitatii presedintiilor precedente. Ar fi insa de notat o conferinta la nivel inalt care va avea loc in ianuarie in cadrul careia se va dezbate "modelul de viata european", respectiv calitatea vietii si coeziunea sociala.
Revenind la bugetul multianual al Uniunii la care am facut referire deja cand am vorbit de succesele britanice, Austria trebuie sa obtina aprobarea pentru proiectul aprobat de Consiliu si de la Comisia Europeana si Parlamentul European. Woschnagg a declarat ca spera ca acordul sa fie obtinut inca din martie, altfel implementarea perspectivelor financiare 2007-2013 fiind in pericol real.
In alta ordine de isei, Schussel a aratat ca tara sa va insista pe reducerea birocratiei europene dar si ca va cere Curtii de Justitie a UE sa isi reduca politica interventionista, care nu ar mai trebui sa "erodeze tacut" suveranitatea nationala.
Comparativ cu Austria, Finlanda se arata mult mai increzatoare in fortele proprii, secretarul finlandez de stat pentru afaceri europene Antti Peltomaki declarand ca pe perioada presedintiei acestei tari punctul central de interes va fi justitia si afacerile interne.

Un nou inceput pentru Europa

Comentatorii au atras atentia Austriei ca una dintre prioritatile sale ar trebui sa fie recastigarea sprijinului popular pentru proiectul european. Si asta mai ales ca ea este, conform celor mai recente sondaje de opinie, una dintre tarile cu procentul cel mai mare de eurosceptici. Schüssel si-a exprimat acordul cu acest lucru, declarand ieri seara ca "Austria doreste in mod special sa isi utilizeze presedintia pentru a aduce Europa mai aproape de cetatenii sai si sa creasca increderea in proiectul european". Acest mesaj a fost publicat pe site-ul presedintiei austriece, el fiind incheiat cu indemnul: "Haideti sa-i dam Europei un nou inceput !".
Din pacate pentru libertatea de manevra pe care o are Schuessel, anul acesta vor avea loc alegeri generale in Austria, astfel ca nu va putea sa ia initiative la nivel european care sa fie putin populare pe plan intern de frica a nu-si risca pozitia din fruntea guvernului.

Surse:

Alte articole:

A se vedea: