Referendum irlandez cu privire la obtinerea cetateniei
Cetatenii irlandezi sunt chemati astazi (11 iunie 2004) la urne pentru a decide si asupra componentei viitorului Parlament European dar si asupra modului in care se va obtine cetatenia irlandeza.
Astazi
au loc in Irlanda alegerile pentru Parlamentul European. Odata cu acestea
se va vota si pentru alegerile locale si intr-un referendum referitor
la schimbarea prevederilor constitutionale ce reglementeaza modul de obtinere
al cetateniei irlandeze.
Conform modificarilor constitutionale din 1999, orice copil care se naste
pe teritoriul Irlandei primeste cetatenia irlandeza.
Media irlandeza a semnalat ca maternitatile irlandeze au inregistrat o
crestere semnificativa a numarului strinelor insarcinate care vin in Irlanda
doar pentru a naste.
Cei care sustin renuntarea la regula ca un copil nascut in Irlanda primeste
automat cetatenia acestei tari spun ca prin prezenta legislatie se da
posibilitatea unor oameni, care nu au legaturi speciale cu Irlanda, sa
obtina cetatenia acestei tari.
Cei care sunt impotriva abolirii textului constitutional se tem de o crestere
a tendintelor rasiste si antiimigrationiste.
Legislatia cu privire la cetatenia irlandeza afecteaza intregul spatiu
UE, cetatenii UE putand calatorii liber oriunde in Uniune.
Referendumul propune ca dreptul de cetatenie pentru nou nascutii strainilor
sa fie pastrat doar in cazul in care unul dintre parinti este cetatean
irlandez sau traieste deja pe teritoriul irlandez de o anumita perioada
de timp.
Pai bine mai fratilor acu modificati regulile, pai si eu ce fac cu al mic cand se naste ?
Cetatenia
este acea calitate a persoanei fizice, ce exprima relatiile permanente
social-economice, politice si juridice dintre persoana fizica si stat,
dovedind apartenenta sa la un stat si care atribuie persoanei fizice posibilitatea
de a fi titularul tuturor drepturilor si obligatiilor prevazute de constitutii
si de legi.
Cetatenia se poate dobândi:
a. Prin nastere.
Acordarea cetateniei prin nastere se face dupa criteriul „dreptului
sângelui" (jus sanguinis) sau dupa criteriul „dreptului
solului" (jus soli).
Dupa „dreptul sângelui", noul nascut va primii cetatenia
parintilor sai, indiferent de locul si tiara unde se va naste, iar dupa
„dreptul solului", va primi cetatenia în functie de locul
nasterii, oricare ar fi cetatenia parintilor. Astfel, în virtutea
dreptului solului, sunt cetateni ai unui stat toate persoanele care se
nasc pe teritoriul acelui stat .
Cetatenia româna se dobândeste prin nastere în urmatoarele
conditii :
- Ambii parinti sunt cetateni români. Copilul este cetatean român
fie ca s-a nascut pe teritoriul statului român, fie ca s-a nascut
în strainatate;
- Numai unul din parinti este cetatean român. Copilul dobândeste
cetatenia româna fie ca s-a nascut pe teritoriul statului român,
fie ca s-a nascut în strainatate;
- Parintii copilului sunt necunoscuti. Copilul gasit pe teritoriul statului
român, care are parintii necunoscuti, este cetatean român,
deoarece se prezuma ca s-a nascut din parinti români. Copilul gasit
pe teritoriu strain, daca are parintii necunoscuti, nu are cetatenia româna.;
b. Prin naturalizare.
Cetatenia prin naturalizare, într-un sens larg, se poate dobândi
într-unul din urmatoarele cazuri:
- Prin casatoria unui cetatean al unui stat cu o cetateana a altui stat
sau viceversa.
În legatura cu obtinerea cetateniei prin casatorie, este locul sa
aratam ca dreptul international nu cuprinde înca norme asupra dobândirii
si pierderii cetateniei prin casatorie între cetatenii unor state
diferite.
- Prin înfiere.
Copilul fara cetatenie sau de cetatenie straina capata, prin înfiere,
cetatenia adoptatorului, în anumite conditii de vârsta, consimtamânt
etc., prevazute în legislatia interna, între legile statului
adoptatorului si ale statului celui adoptat se pot ivi conflicte, ca urmare
a nerecunoasterii, de catre unul din aceste state, a înfierii. În
acest caz, copilul dobândeste, de obicei, cetatenia statului pe
teritoriul caruia se afla .
c. Prin redobândire sau reintegrare.
Este un mod de revenire la cetatenia avuta, prevazut în legislatia
referitoare la cetatenie a unor state si se aplica persoanelor care se
întorc din emigratie si acelora care au pierdut cetatenia prin casatoria
cu un strain.
Copilul minor al repatriatului dobândeste cetatenia româna
pe data redobândirii acesteia de catre parintele sau repatriat,
în afara de cazul când domiciliaza cu celalalt parinte în
strainatate. În vederea realizarii unitatii familiei celui ce se
repatriaza, sotul sau cetatean strain sau fara cetatenie poate dobândi
cetatenia româna daca, o data cu cererea de repatriere a sotului
sau, a declarat ca renunta la cetatenia straina si ca voieste sa dobândeasca
cetatenia româna. Copilul major al celui ce se repatriaza poate
dobândi cetatenia româna;
d. Prin optiune.
Modificarile teritoriale prin transferarea de teritorii de la un stat
la altul ridica problema schimbarii cetateniei persoanelor locuind pe
teritoriul transferat unui alt stat. In vechiul drept international, în
care se admitea cucerirea si anexarea de teritorii, domina regula potrivit
careia persoanele aflate pe teritoriul cucerit sau anexat deveneau cetateni
ai statului anexat, pierzând vechea cetatenie.
e. Prin transfer (stramutare) de populatie.
Ca urmare a unui transfer de populatie, prin tratate încheiate între
state, populatia transferata dobândeste cetatenia statului pe teritoriul
caruia este deplasata.
Daca asemenea transferuri se fac fara consimtamântul liber al populatiei,
ne aflam nu numai în cazul unui transfer impus, dar si al unei modificari
silnice a cetateniei.
f. Prin acordare.
Acordarea cetateniei (naturalizare în sens restrâns) se face
la cererea persoanei interesate catre organul competent al statului a
carui cetatenie doreste s-o dobândeasca.
Sursa: UEobserver
A se vedea:
