Legaturi pe net
Atac

 

  
Sa curga reclama
Daca va enerveaza cantitatea de reclama de la TV stati linistiti, pe viitor ea se multiplica :)

Articol:
Am fost la concertul Iris de sambata. Ce sa zic, extraordinara coregrafia, absolut extraordinara: de exemplu pe la final, la Salomea, pe scena (care era sub forma unui templu antic) au intrat imbracati in preoti antici vreo 20 de tobosari aliniati in stanga scenei, pe fundal vreo 20 de cantareti formau corul iar pe dreapta alti 20 erau dotati cu viori si instrumente de suflat, in mijloc tobosarul formatiei iar din tavan coborau alti "preoti". De altfel, in ultimii ani, Iris s-a remarcat prin faptul ca si-au transformat concertele in adevarate spectacole (colaborarea cu Uriah Heep, Atheneumul etc.). Numai ca au fost si momente mai "controversate". Unul cand Andreea Marin a intrat in legatura directa la "Stupize, Stupize" starnind un grozav cor de fluieraturi - chiar sunt curios daca s-a auzit si la TV :) - si altul la inceput cand au turnat pe un ecran gigant reclame dupa reclame. Cel putin in cazul unuia dintre sponsori s-a exagerat repetandu-se clipul de 6 ori, asa ca bineinteles a starnit exasperarea salii si valuri de fluieraturi. Eu ma aflam intr-o positie mai "ingrata": dupa ce am fost tratat cum am fost tratat atat de Ministerul Integrarii Europene cat si de Delegatia Comisiei cand le-am cerut sprijinul sa duc mai departe europeana.ro - daca era dupa ei trebuia sa inchid site-ul de mult - am gasit ajutor la sponsorii actuali ai site-ului: Atlassib, Biroul de Traduceri Champollion si Progresiv Management. Asa ca apreciez aceasta relatie: eu ii ajut sa faca rost de clienti si ei ma ajuta sa va pot informa gratis si sa continui ceea ce imi place sa fac, mai ales ca sunt cu sufletul impacat deoarece fiecare dintre aceste companii se claseaza printre primele in domeniul ei de activitate.
Din pacate in ultimul timp s-a cam sarit calul cu reclama, probabil ca de aceea ea a fost primita in modul respectiv la concert. Pe internet de exemplu circula acum o reclama de la boom.ro care pur si simplu iti blocheaza orice posibilitate sa mai apesi pe linkurile din pagina pentru ca ele sunt date in fundal si in fata iti tot curg niste pachete de cadouri pe care daca apesi se deschide pagina sponsorului. Din cauza ei de o saptamana incoace, in unele zile, nu am putut sa indexez la revista presei articolele de la Mediafax pentru ca pur si simplu nu reuseam sa ajung la ele :). Ce sa mai zic la TV, cred ca toate filmele ar trebui de fapt sa se numeasca "Seara devoratorilor de publicitate".
Interesant ca atat la noi cat si in UE exista reglementari destul de detaliate ale folosirii publicitatii astfel incat consumatorul de media sa fie cat de cat protejat. Numai ca ele in loc sa devina mai drastice se vor relaxa si mai mult.
In Uniune, cadrul legal in acest domeniu are la baza Directiva Televiziunea fara Frontiere din 1989. Cum de atunci si pana acum au trecut ceva ani iar televiziunea s-a dezvoltat si a capatat noi caracteristici, era normal sa se incerce o revizuire a reglementarilor insa, dupa cum am spus, a cam socat directia in care se pare ca vor avea loc. Bine, intr-un fel si noua actiune se inscrie intr-un trend din prezent de la nivelul factorilor de decizie comunitari de favorizare a mediului de afaceri in dauna de multe ori a consumatorului, trend ce isi are motivatia atat in concurenta acerba adusa de globalizare cat si in gandirea economica la putere la Bruxelles.
Ieri (13 decembrie 2005) a avut loc in plenul Parlamentului European prezentarea propunerii, fiind facut acest lucru de catre comisarul european pentru societatea informationala si media, Viviane Reding. Ea a spus ca noile reglementari au fost astfel construite incat sa vina in sprijinul industriei media si sa se adapteze la noile realitati tehnologice: "Dorinta mea este ca industria europeana a audiovizualului sa infloreasca sub unul dintre cele mai moderne si flexibile set de reguli din lume. Noile reglementari vor fi deschise la oportunitatile multimedia, sprijinind competitia si posibilitatea de alegere pentru consumator, in acelasi timp cu promovarea unor obiective de interes public cum ar fi protectia minorilor si diversitatea culturala".
Una din principalele noutati aduse de pachetul legislativ este aprobarea folosirii de insertii ale produselor in cadrul programelor TV. Aceasta inseamna ca producatorii obtin bani de la firme pentru pozitionarea in emisiunile lor a produselor, practica deja comuna in SUA dar ilegala in unele state membre UE si clar reglementata doar in Austria.
O parte dintre parlamentarii europeni au protestat fata de "verdele" ce se doreste dat insertiilor, aratand ca astfel se va ajunge la o si mai mare descrestere a calitatii programelor. Reding a replicat ca oricum tendinta de folosire a acestui mod de reclama exista si acum numai ca, nefiind reglementat, nu aduce beneficii industriei europene: "Avem deja produse care se holbeaza la noi peste tot, mai ales in filmele americane, iar consumatorii nici nu isi dau seama de acest lucru".
Explicatia comisarului loveste intr-un punct sensibil la nivel european, cel al suprematiei internationale a filmului american, problema ce a stat si la baza Directivei din 1989 care a incercat sa creasca vizionarea de programe europene pe Vechiul Continent impunand anumite procente minime din emisie pentru acestea.
Oficialul european a aratat ca, din momentul intrarii in vigoare a noilor reguli, va fi mai usor pentru producatorii europeni sa faca rost de finantare si astfel sa faca fata concurentei internationale.
Noua lege va impune insa atentionarea fie oral fie in scris a consumatorului la inceputul emisiuni sau filmului ca se foloseste insertia de produse, iar aceasta modalitate de reclama nu va fi folosita in programele de stiri, actualitati si cele pentru copii.
Plasarea anumitor produse, precum cele din tutun sau alcool nu va fi permisa.
Pentru a va da seama de cat de importanta a ajuns aceasta problema pe piata media, trebuie spus ca in SUA insertia de produse pentru reclame a crescut cu o rata de 21% pe an in perioada 1999 - 2004, fiind acum responsabila pentru 1,7% din veniturile totale realizate de televiziunile americane ce pot fi receptionate gratis prin antena.
Metoda a fost lansata de studiourile holywoodiene, de exemplu filmul cu James Bond "Die Another Day" promovand produsele BMW si Omega. In serialele americane moda a prins si mai mult, presa americana aratand ca unul dintre ele a ajuns la cifra respectabila de 7.000 de insertii de produse.
In afara publicitatii pe baza insertiilor de produse, Directiva revizuita va reglementa si alte forme de publicitate, precum cea realizata prin impartirea ecranului in timpul transmisiunilor sportive pentru a permite derularea pe o parte din el a reclamelor in timp ce pe cealalta are loc transmisia in direct.
Ceea ce insa a iscat si mai multe proteste este propunerea bruxelleza de a se renunta la limitele de timp zilnice acum impuse difuzarii de reclama si scurtarea pauzelor obligatorii dintre calupurile de reclame.
Limita zilnica prevazuta de Directiva din 1989 era de 3 ore pe zi. In ceea ce priveste pauzele obligatorii intre perioadele de reclama ele sunt de 20 de minute.
Conform propunerilor prezentate ieri, ar urma sa se pastreze o limita de 12 minute reclama pe ora, insa calupurile de reclama vor putea fi pozitionate in aceasta dupa cum doresc producatorii. Se va pastra o restrictie in cazul stirilor, documentarelor, emisiunilor si filmelor pentru copii, intre calupuri fiind impusa o pauza de cel putin 35 de minute.
Directiva revizuita va impune reglementari minime la nivel european pentru protejarea copiilor si minoritatilor si impotriva promovarii rasismului sau urii religioase.
Reforma Directivei va permite si largirea tintei sale, desi Reding a sustinut ca propunerea sa nu se refera la "platforma" prin care serviciile audiovizuale sunt oferite: "Nu reglementam internetul, telefoanele mobile, cablul sau satelitul, ci mai degraba continutul care este transmis prin aceste mijloace". Astfel, in afara regulilor pentru serviciile "lineare" (emisia traditionala programata la TV), vor fi stabilite si standarde de baza pentru serviciile "non-lineare" (de exemplu: televiziunile interactive care transmit filme la cerere). Motivatia data de comisar este haosul ce exista pe piata mijloacelor "non-lineare": "Luati cazul programelor "video la cerere" unde 83% dintre producatori sunt supusi unor reglementari nationale contradictorii. Aceasta face foarte greu pentru ei sa beneficieze de piata unica, chiar daca acest tip de servicii joaca un rol important in distribuirea operelor europene, in locuri in care, de exemplu, nu sunt cinematografe sau unde cinematografele nu difuzeaza file europene".
Spre deosebire de cazul serviciilor lineare, unde este impusa preponderenta programelor europene si prezenta in proportie de cel putin 10% a celor realizate de producatori independenti, in cazul serviciilor non-lineare se va cere doar "promovarea accesului la operele europene, atunci cand este posibil".
Propunerea de modernizare a Televiziunii fara Frontiere nu contine reglementari care sa afecteze corespondenta privata, editiile electronice ale ziarelor, sau site-urile web care nu au ca obiectiv principal de activitate oferirea de continut audiovizual. De altfel Comisia a aratat si in explicatiile atasate comunicatului de presa ce anunta noile reguli ca nu are intentia sa reglementeze activitatea site-urilor, internetul fiind o retea globala unde ar fi si imposibil, de exemplu, sa se gaseasca cu precadere continut numai din o anumita parte a Globului.
Noua Directiva trebuie sa fie aprobata atat de Parlamentul European cat si de statele membre pentru a putea intra in vigoare.
BEUC, asociatie din Bruxelles de lobby pentru consumatori, a primit propunerea cu pesimism, caracterizand-o drept un "cadou nedorit din partea comisarului Reding si a colegiilor ei".

Surse:

Alte articole:

A se vedea: