Aderarea
la Uniune a noilor state membre continua sa isi faca efecte la toate
nivelurile administratiei europene. Bine, mai putin la cea inalta
unde "noii europeni" ocupa posturi cu taraita pe motivatia
ca trebuie inca sa se mai formeze pentru a deveni buni birocrati
europeni.
Ultimele semnale din presa vobesc de restructurari la nivelul translatorilor
de la Comisie, schimbari ce isi au motivatia insa nu numai in valul
de aderare de anul trecut ci si in situatia mai generala a functionarii
institutiilor Uniunii.
Daca in acest moment sunt 20 de limbi oficiale in Uniunea Europeana,
irlandeza asteptand sa ajunga la acest statut de abia anul viitor,
folosirea lor este mai limitata preferandu-se punerea accentului
in functionarea administratiei bruxelleze pe asa-numitele "limbi
de lucru", adica pe franceza, germana si engleza. In acestea
din urma, spre deosebire de celelalte, sunt traduse si toate documentele
interne ale institutiilor europene.
In acest moment mai lipsesc 70 de angalati din noile state membre
pentru a se atinge cifrele de personal prognozate. Iar la anul se
anunta treaba multa pentru acest departament, aproape 1.710.000
asteptand sa fie traduse.
Noile angajari vor crea presiune in directia renuntarii la o parte
din vechiul personal. Planurile ce au transpirat in presa arata
ca cei care vor pierde astfel locuri sunt in special spaniolii si
italieni. Ibericii isi vor vedea reduse randurile de la 101 la 67
pe cand ceilalti de la 86 la 67.
Scaderi in numarul translatorilor se va inregistra si la francezi
si germani, primii trecand de la 140 la 126 iar ultimii de la 139
la 126. Vor creste insa englezii, de la 121 la 122.
Seful departamentului de traduceri, Juhani Lonnroth, a declarat
cu privire la aceste miscari ca se va incerca gasirea unei metode
cat mai putin dure pentru renuntarea la personal.
Cum numarul celor implicati in traducerile in engleza a crescut,
doar un pic dar oricum iese in evidenta in conditiile scaderilor
de la celelalte limbi de lucru, Lonnroth a dat explicatii ziaristilor,
aratat ca era normal acest lucru dat fiind cresterea utilizarii
acestei limbi la Bruxelles.
In acest moment, engleza este folosita in 60% dintre memoriile interne
ale Comisiei, franceza fiind departe pe locul doi cu 25% iar germana
cu doar 5%.
Cum in ultimul timp se aud acuze ca o crestere a englezei in defavoarea
celorlalte limbi folosite in administratia bruxelleza impieteaza
asupra mostenirii culturale a natiunilor europene, Lonnroth a fost
atent sa adauge ca schimbarile ce se petrec in departamentul sau
sunt declansate numai de motive pragmatice, politicul nefiind implicat.
De altfel, s-a dat exemplu chiar pe el insusi, un finlandez, care
vorbeste la munca in franceza, engleza sau spaniola si care nu vede
in acest lucru decat un lucru normal pentru ca totul sa se desfasoare
cat mai eficient.
Avalansa de pagini de tradus are la baza si folosirea de catre Comisie
din ce in ce mai pe larg a internetului, trebuind sa fie traduse
paginile in toate limbile oficiale. Pe langa aceasta trebuie tinut
seama ca la o traducere nu este implicat numai un translator, un
al doilea verificand-o iar in caz de probleme cu unii termeni sunt
consultati si alti colegi mai bine pregatiti. |