Tinerii austrieci
se bucurau pana in acest moment de una dintre cele mai usoare
modalitati de intrare la facultate, regula de baza fiind primul
venit primul servit. Mare veselie, nu tu sa pierzi cel putin o
vara la invatat, nu tu probabil meditatii cu un an inainte, emotii,
ce mai, de belea. Numai ca lucrurile se vor schimba radical dat
fiind ca Viena nu mai este de capul ei si trebuie sa faca fata
cerintelor de tara membra a UE.
Ce s-a intamplat ? Pai normal ca o astfel de politica privind
intrarea la facultate, in conditiile in care deschiderea granitelor
intracomunitare aduce libera circulatie, nu putea decat sa atraga
si tinerii din celelalte state membre. In definitiv suna destul
de bine sa ai diploma de Austria iar pentru vecinii nemti nici
macar nu mai trebuiau sa invete o alta limba, de, tot germana
si colo si dincolo. Pentru a preintampina un astfel de aflux,
legislatia austriaca cerea studentiilor straini sa demonstreze
ca in prealabil au fost deja admisi in tara de origine la o facultate
inainte de a-si depune dosarele pentru intrarea la cele austriece.
Discriminare ! veni acuza din partea acestora si Comisia Europeana
a intrat pe fir, atacand aceste reguli in fata Curtii de Justitie
a UE.
In decizia sa din 7 iulie 2005 Curtea a dat dreptate Comisiei,
aratand ca Viena incalca articolele 12, 149 si 150 din Tratatul
CE. Asa ca pusa in fata situatiei sa deschida si mai mult posibilitatea
de inscriere la facultate a strainilor, Austria a trebuit sa ia
decizia modificarii regulilor de admitere pentru toti. Purtatorul
acestei vesti s-a facut ministrul federal al educatiei, Elisabeth
Gehrer, ce a anuntat inasprirea cerintelor pentru admiterea in
sapte dintre cele mai cautate domenii de studiu universitar: medicina,
stomatologie, medicina veterinara, farmacie, biologie, psihologie
si economie.
Binerinteles ca decizia anuntata de autoritati ii va face pe viitori
candidati austrieci sa radieze de fericire da` asta e baieti,
sunteti in hora, jucati. Oricum, de exemplu, inca din acest semestru
1.500 de austrieci au trebuit sa concureze cu 1.500 de germani
pentru cele 1.560 de locuri puse la bataie de Scoala Medicala
din Viena. Asta ca sa nu mai punem la socoteala ca in Innsbruck,
pe 550 de locuri au incercat sa intre 447 de austrieci si 2.147
de germani iar la Graz pe 300 de locuri batalia s-a dat intre
917 austrieci si 1.964 de germani. Sa te mai miri ca intr-un sondaj
recent in Austria majoritatea celor intrebati au raspuns ca se
opun aderarii Romaniei si Bulgariei la UE ?
Bruxelles-ul, in pofida faptului ca a fost intr-un fel initiatorul
schimbarii, simte si el ca pe undeva au dreptate si austriecii,
doar sistemul de invatamant este sustinut masiv si din taxele
si impozitele platite de ei iar daca doresc sa faca efortul acesta
pentru sustinerea lui nu este chiar normal sa beneficieze in egala
masura si altii. De aceea a anuntat ca a creat un grup de lucru
care va studia problema.
Critici cu privire la situatia actuala vine nu numai din partea
urmasilor habsburgilor ci si din alte colege de Uniune. Astfel,
in Marea Britanie partidul conservator a atacat puternic situatia
aratand ca pentru a sustine pe cei 100.000 de studenti straini
din Regat cetatenii britanici platesc anual in jur de 73 de milioane
de euro.
Domeniul mobilitatii studentilor in cadrul Uniunii este insa destul
de sensibil si pentru oficialitatile europene. Acestea o sustin
fara echivoc, pe de o parte datorita beneficiilor de natura economica
si pe de alta parte pentru contributia adusa astfel la adancirea
integrarii europene. Nu trebuie uitat ca la sfarsitul secolului
al XIX-lea, cand in Europa au aparut cu adevarat statele natiune,
scoala a fost unul din factorii decisivi in creionarea unei unitati
de gandire si limba. Si acum, de exemplu, tinerii care isi fac
studiile superioare in alte tari europene decat cea de bastina
adopta mult mai repede valorile comune europene si accepta mult
mai usor trecerea de suveranitate de la statul national catre
comunitate.
Factorii de decizie comunitari nu numai ca sustin mobilitatea
studentiilor dar pun si umarul la cresterea acesteia. Se poate
vedea aceasta daca se analizeaza situatia unuia dintre principalele
instrumente folosite de Uniune in cadrul domeniului in discutie,
programul Erasmus. Astfel, in cadrul acestuia au participat, in
anul academic 2003/2004, peste 150.000 de europeni, ceea ce a
reprezentat o crestere masiva fata de anul precedent, respectiv
cu 9,4%. |
