Informatiile
cu privire la cati romani se afla exact peste hotare difera mult.
In orice caz, e clar ca suntem in topul tarilor furnizoare de brate
de munca pentru UE. Acest lucru reiese si daca se citeste printre
randuri un raport cu privire la evolutia demografica a Europei in
anul 2004: populatia din UE25 era estimata la 1 ianuarie 2005 la
459.5 milioane fata de cele 457,2 milioane de la 1 ianuarie 2004,
in timp ce in Romania statistica arata ca la 1 ianuarie 2005 eram
21,658 de milioane, comparativ cu 21,711 de milioane la 1 ianuarie
2004.
Populatia comunitara isi datoreaza cresterea cu 2,3 milioane in
2004 in principal imigratiei, responsabila pentru 1,9 milioane de
locuitori noi ai Uniunii.
Studiul a fost publicat in comun de Biroul de Statistica al Comunitatilor
Europene, Eurostat, si Consiliul Europei, tarile ce fac subiectul
sau fiind atat cele din actuala UE cat si alte state, cum sunt cele
membre ale Consiliului Europei sau cele mari ale lumii. Au fost
cuprinse si campioanele mondiale la demografie, China si India,
prima laudandu-se cu o crestere de 0,6% (1.302,6 milioane de persoane
la 1 ianuarie 2005) iar a doua cu una mai viguroasa de 1,4% (1.072,7
milioane de persoane).
Daca sunt analizate individual, se poate observa ca tendinta de
crestere se pastreaza aproape in toate membrele UE. Pe primul loc
la acest capitol fiind Ciprul (+25,4 la 1.000) urmata de Irlanda
(+20 la mie) si Spania (+16,2 la mie). Totusi, au existat si situatii
de scadere a populatiei unei tari comunitare, Lituania distingandu-se
in acest sens cu o rata de -6 la mie, urmata de Letonia (-5,5 la
mie), Estonia (-3 la mie) si Ungaria (-1,9 la mie).
Dupa cum spuneam, imigratia este principalul factor pentru performantele
demografice comunitare. Si aici au fost cazuri si cazuri, paradoxal
fiind faptul ca pe primul loc nu este, cum ne-am fi asteptat noi,
Spania sau Italia ci Ciprul. Imigrantii i-au adus insulei o crestere
de populatie in 2004 de +21,3 la mie, adica mult mai mult decat
performanta urmatoarei clasate, Spania, ce a avut o crestere de
+14,3 la mie. La emigratie, normal daca luam in considerare rezultatele
privind cresterea populatiei, tot statele baltice stau cel mai "bine",
cu Lituania la -2,8 la mie. Ciudat este ca intre cele trei s-a intercalat,
si inca pe locul doi, Olanda (-0,6 la mie).
O veste buna pentru europeni este cea cu privire la cresterea fertilitatii
(numarul mediu de copii la o femeie). Astfel, daca in 2003 statele
UE25 aveau o rata a fertilitatii de 1,48, in 2004 ea a ajuns la
1,50. Insa comparativ cu vecinii de peste Atlantic, UE sta inca
prost, SUA marcand in 2004 o rata de 2,07.
Irlanda a avut in 2004 mai mare rata a fertilitatii din UE (1,99),
urmata de Franta (1,90) si Finlanda (1,80). Cele mai mici rate ale
fertilitatii au fost in Slovenia (1,22), Republica Ceha si Polonia
(ambele cu 1,23).
Interesant pentru schimbarile aduse de societatea moderna apare
si concluzia ca 31,6% din totalul de nasteri vii au avut loc in
2004 in afara casatoriei. Cifrele cele mai mari se inregistreaza
in tarile nordice: Estonia (57,8%), Suedia (55,4%), Danemarca (45,4%)
si Letonia (45,3%). Mai traditionali, cu nasteri ce au loc de obicei
la femei maritate, se pastreaza sudicii: Cipru (3,3%), Grecia (4,9%)
si Italia (14,9%). |