Uniune profund divizata
Cetatenii UE privesc in mod foarte diferit probleme precum religia, justia, homosexualitatea sau drogurile.

(Dan Nita) Articol:

Un nou sondaj de opinie

Astazi (18 decembrie 2006), au fost date publicitatii datele unui Eurobarometru realizat atat in cele 25 de state membre UE cat si in Romania si Bulgaria, care stau sa intre in UE in doua saptamani, sau Turcia si Croatia, care mai au se pare ani buni pana la a adera la clubul european.
Actiunea a cuprins pe langa intrebarile obisnuite pentru un astfel de sondaj si cateva problematici studiate pentru prima oara la acest nivel. Mai ales acestea din urma arata o Uniune profund divizata in ceea ce priveste consideratiile pe probleme sociale precum religia, drogurile sau homosexualitatea.

Sprijin mic si in scadere pentru UE

Sprijinul pentru Uniune a scazut fata de anul trecut, chiar daca nu cu mult, insa ingrijorator dat fiind ca nici nivelul din 2005 nu era unul stralucit. Astfel, doar 53% din cei interievati cred ca apartenenta tarii lor la Uniune este un lucru bun. Cel mai mare sprijin pentru UE se inregistreaza in Irlanda, tara care a beneficiat imens economic de aderarea la UE, aici inregistrandu-se un procent de 78% de respondenti care au considerat benefic statutul de membru UE. Pe urmatoarele locuri s-au clasat Luxembourg (74%), Olanda (72%) si Belgia (69%). In sens invers, sprijinul pentru Uniune este cel mai redus in Marea Britanie (34%), Austria (36%), Finlanda (39%) si vecina noastra Ungaria (39%). Noi stam relativ eurooptimist, cu 62% dintre cei intrebati raspunzand ca statutul de membru pentru tara noastra este un lucru bun, depasindu-i astfel pe bulgari, care au avut un procent de doar 55%.
Interesant este ca, pe langa divizarea geografica, opiniile au variat foarte mult si in functie de categoriile sociale luate in parte. Astfel, 67% dintre cei care au studiat si dupa 20 de ani cred ca statutul de membru este un lucru bun pentru tara lor, comparativ cu cei care au parasit scoala mai repede, unde doar 41% au spus acest lucru.
In functie de varsta, un intens sprijin pentru UE vine din partea tinerilor intre 15 si 24 de ani (60%), populatia de peste 55 de ani fiind mult mai eurosceptica (doar 48% vazand aderarea ca un lucru bun).

Imagine slaba pentru UE

In ceea ce priveste imaginea, UE sufera destul de mult in ochii cetatenilor sai. Astfel, Uniunea are o imagine pozitiva pentru doar 46% dintre respondenti, una neutra pentru 34% si una negativa pentru 17%. Din nou romanii se claseaza la capitolul eurooptimism, 65% dintre concetatenii nostri vazand imaginea UE ca pe una pozitiva.

Incredere in institutiile UE

In ceea ce priveste nivelul de incredere in institutia executiva a Uniunii, Comisia Europeana, el este de 48%. Si aici diferentele sunt extrem de mari intre tari, 73% dintre sloveni avand incredere in Comisie, in timp ce doar 25% dintre britanici facand acest lucru.
Parlamentul European sta un pic mai bine, cu aproximativ 52% dintre cetatenii Uniunii punandu-si increderea in el. Si aici slovenii sunt campioni la incredere cu 73% iar britanicii la neincredere, cu acelasi procent ca si in cazul Comisiei.

Pesimism cu privire la viitor

Interesant este modul in care se priveste viitorul. Astfel, daca doar 33% dintre cetatenii UE cred ca lucrurile merg intr-o directie buna la nivelul UE, procentul este si mai mic in ceea ce priveste cei care cred ca lucrurile merg intr-o directie buna la ei in tara (28%). Cei mai pesimisti cu privire la modul in care vor evolua lucrurile in tarile lor sunt maghiarii si francezii, procentul celor care au spus ca tara lor se indreapta intr-o directie proasta fiind in ambele tari de 61%.

Sprinin pentru PESC

Unul dintre subiectele controversate ale ultimelor decade in UE, politica externa comuna, primeste in mod paradoxal mai mult suport decat ar lasa sa se ghiceasca pozitiile absolut de neimpacat ale politicienilor europeni. Astfel, 68% dintre cei intrebati au fost de acord cu o politica comuna externa europeana fata de tarile terte. In tari precum Slovenia si Grecia procentul sare chiar pana la 80%.
La fel este si cazul Politicii comune de securitate si aparare, 75% dintre cei intrebati dandu-si acordul pentru aceasta. Un procent extrem de mare de sustinatori ai ei se inregistreaza in doua dintre tarile mici ale UE, Cipru (89%) si Belgia (88%). In mod paradoxal pana si euroscepticii de serviciu, britanicii, sunt majoritatea de acord cu o astfel de politica (57%).
In ceea ce priveste procesul de extindere al Uniunii, cetatenii UE sunt profund divizati, 46% dintre ei declarandu-se in favoarea acestui proces in timp ce 42% declarandu-se impotriva. Tarile cele mai putin entuziaste fata de extindere sunt Germania, unde doar 30% dintre respondenti sustin procesul, si Austria, cu un procent de doar 31%.

Drepturile omului bate religia

In ceea ce priveste valorile pe care fiecare le crede ca fiind cele mai importante pentru el, pacea a iesit pe primul loc cu un procent de 52% din respondenti ce au citat-o, fiind urmata de respectul pentru viata omului (43%) si drepturile omului (41%). Interesant din perspectiva ultimelor dezvoltari politice atat in Uniune cat si in lume, religia s-a clasat in coada listei cu un procent de doar 7%. Ba chiar religia a punctat si mai putin atunci cand respondentii au fost rugati sa identifice valorile care reprezinta cel mai bine Uniunea Europeana. Aici ea a fost citata de doar 3% dintre respondenti, clasandu-se sub realizarea de sine (4%), mult in urma drepturilor omului (38%) sau a democratiei (38%). Tot cu privire la religie, intrebati daca rolul acesteia in societate este prea important, opiniile au fost foarte impartite, 46% dintre cetateni declarandu-se total de acord cu aceasta pe cand 48% declarandu-se total in total dezacord cu aceasta concluzie. In Cipru, unde diviziunile de natura etnica si religioase sunt in prim planul vietii de zi cu zi, raspunsul cu privire la locul prea important acordat religiei a fost elocvent, 81% dintre cei intrebati considerand adevarat acest lucru. Tot sudul Europei, respectiv Malta (70%) si Italia (63%) inregistreaza cele mai multe raspunsuri pozitive la aceasta intrebare. Nordul Europei s-a dovedit mult mai laic, considerand putin important locul religiei in societate, Estonia (20%) si Finlanda (23%) fiind cele mai bine clasate la acest capitol.

Mai multa si mai dura justitie

Eurobarometrul a cuprins si cateva probleme punctuale de interes social. Astfel, europenii considera in marea lor majoritate (85%) ca exista prea multa toleranta si infractorii ar trebui pedepsiti mult mai drastic. Majoritatea dintre ei (64%) isi doresc mai multa justitie chiar cu riscul de a pierde o parte din libertatea individuala. Portughezii (80%) si romanii (78%) sunt se pare cei mai vechementi in a cere acest lucru.

Homosexualii

In ceea ce priveste chestiunea acordarii homosexualilor dreptului de a se casatori intre ei, opiniile sunt impartite, 44% dintre europeni sustinand acest lucru in timp ce 49% considerandu-se in dezacord cu el. Mai drastic este raspunsul negativ in ceea ce priveste problematica daca se poate permite cuplurilor homosexuale sa adopte copii, 61% dintre respondenti declarandu-se in total dezacord cu aceasta.
Luandu-se tara cu tara, atitudinea cu privire la homosexualitate este extrem de variata. Astfel, ultraliberala Olanda se claseaza pe primul loc intre cei care sustin casatoriile intre persoanele de acelasi sex (82%), fiind urmata de Suedia (71%) si Danemarca (69%). Romania (11%) si Letonia (12%) sunt tarile care sustin cel mai putin acest lucru.

Atitudinea fata de imigratie

Atitudinea negativa cu privire la imigratie, atitudine de care ne lovim si noi in ultimul timp, este reflectata fidel si in opinia europenilor, cu 52% dintre ei considerand ca imigrantii nu contribuie la bunastarea statului gazda. Interesant ca Suedia, care a fost printre singurele tari ce si-au deschis piata muncii pentru valul din 2004, se claseaza prima in clasamentul celor care cred ca imigrantii au avut un aport pozitiv pentru tara gazda. Si Marea Britanie si Irlanda, celelalte doua tari care au deschis portile pietei muncii, se claseaza peste media UE in ceea ce priveste considerarea aportului pozitiv al imigrantilor. S-ar putea astfel zice ca cei care au vazut practic ce inseamna imigratia din noile state membre si-au dat seama de beneficiile acesteia.

Legalizarea drogurilor

Printre intrebarile puse s-a aflat si una cu privire la legalizarea consumului personal de canabis in Europa. Sprijinul pentru aceasta initiativa se arata destul de mic, de doar 26%. Bineinteles ca Olanda (49%) este si aici pe primul loc, fiind urmata de Spania (40%) si Marea Britanie (32%). Finlanda (8%), Romania (9%) si Suedia (9%) sunt tarile in care este cel mai mic sprijin pentru legalizarea acestui drog.

Si, la final, timpul liber

Eurobarometrul a studiat si importanta pe care cetatenii europeni o acorda timpului liber. La intrebarea daca trebuie acordata mai multa importanta acestuia in detrimentul muncii nu prea au fost suprize, sudul Europei inghesuindu-se pe primele locuri la raspunsuri pozitive, doar Estonia aparand surprinzator si ea in frunte. Oricum, daca ar fi sa ne luam dupa acest sondaj de opinie, romanii sunt destul de seriosi, doar 33% dintre ei pretuind mai mult timpul liber decat munca. Ceea ce ma cam face sa ma intreb cat de bine realizat a fost Eurobarometrul.

Surse:

Alte articole:

A se vedea: