Un
nou sondaj de opinie
Astazi (18
decembrie 2006), au fost date publicitatii datele unui Eurobarometru
realizat atat in cele 25 de state membre UE cat si in Romania
si Bulgaria, care stau sa intre in UE in doua saptamani, sau Turcia
si Croatia, care mai au se pare ani buni pana la a adera la clubul
european.
Actiunea a cuprins pe langa intrebarile obisnuite pentru un astfel
de sondaj si cateva problematici studiate pentru prima oara la
acest nivel. Mai ales acestea din urma arata o Uniune profund
divizata in ceea ce priveste consideratiile pe probleme sociale
precum religia, drogurile sau homosexualitatea.
Sprijin mic
si in scadere pentru UE
Sprijinul
pentru Uniune a scazut fata de anul trecut, chiar daca nu cu mult,
insa ingrijorator dat fiind ca nici nivelul din 2005 nu era unul
stralucit. Astfel, doar 53% din cei interievati cred ca apartenenta
tarii lor la Uniune este un lucru bun. Cel mai mare sprijin pentru
UE se inregistreaza in Irlanda, tara care a beneficiat imens economic
de aderarea la UE, aici inregistrandu-se un procent de 78% de
respondenti care au considerat benefic statutul de membru UE.
Pe urmatoarele locuri s-au clasat Luxembourg (74%), Olanda (72%)
si Belgia (69%). In sens invers, sprijinul pentru Uniune este
cel mai redus in Marea Britanie (34%), Austria (36%), Finlanda
(39%) si vecina noastra Ungaria (39%). Noi stam relativ eurooptimist,
cu 62% dintre cei intrebati raspunzand ca statutul de membru pentru
tara noastra este un lucru bun, depasindu-i astfel pe bulgari,
care au avut un procent de doar 55%.
Interesant este ca, pe langa divizarea geografica, opiniile au
variat foarte mult si in functie de categoriile sociale luate
in parte. Astfel, 67% dintre cei care au studiat si dupa 20 de
ani cred ca statutul de membru este un lucru bun pentru tara lor,
comparativ cu cei care au parasit scoala mai repede, unde doar
41% au spus acest lucru.
In functie de varsta, un intens sprijin pentru UE vine din partea
tinerilor intre 15 si 24 de ani (60%), populatia de peste 55 de
ani fiind mult mai eurosceptica (doar 48% vazand aderarea ca un
lucru bun).
Imagine slaba
pentru UE
In ceea ce
priveste imaginea, UE sufera destul de mult in ochii cetatenilor
sai. Astfel, Uniunea are o imagine pozitiva pentru doar 46% dintre
respondenti, una neutra pentru 34% si una negativa pentru 17%.
Din nou romanii se claseaza la capitolul eurooptimism, 65% dintre
concetatenii nostri vazand imaginea UE ca pe una pozitiva.
Incredere
in institutiile UE
In ceea ce
priveste nivelul de incredere in institutia executiva a Uniunii,
Comisia Europeana, el este de 48%. Si aici diferentele sunt extrem
de mari intre tari, 73% dintre sloveni avand incredere in Comisie,
in timp ce doar 25% dintre britanici facand acest lucru.
Parlamentul European sta un pic mai bine, cu aproximativ 52% dintre
cetatenii Uniunii punandu-si increderea in el. Si aici slovenii
sunt campioni la incredere cu 73% iar britanicii la neincredere,
cu acelasi procent ca si in cazul Comisiei.
Pesimism
cu privire la viitor
Interesant
este modul in care se priveste viitorul. Astfel, daca doar 33%
dintre cetatenii UE cred ca lucrurile merg intr-o directie buna
la nivelul UE, procentul este si mai mic in ceea ce priveste cei
care cred ca lucrurile merg intr-o directie buna la ei in tara
(28%). Cei mai pesimisti cu privire la modul in care vor evolua
lucrurile in tarile lor sunt maghiarii si francezii, procentul
celor care au spus ca tara lor se indreapta intr-o directie proasta
fiind in ambele tari de 61%.
Sprinin pentru
PESC
Unul dintre
subiectele controversate ale ultimelor decade in UE, politica
externa comuna, primeste in mod paradoxal mai mult suport decat
ar lasa sa se ghiceasca pozitiile absolut de neimpacat ale politicienilor
europeni. Astfel, 68% dintre cei intrebati au fost de acord cu
o politica comuna externa europeana fata de tarile terte. In tari
precum Slovenia si Grecia procentul sare chiar pana la 80%.
La fel este si cazul Politicii comune de securitate si aparare,
75% dintre cei intrebati dandu-si acordul pentru aceasta. Un procent
extrem de mare de sustinatori ai ei se inregistreaza in doua dintre
tarile mici ale UE, Cipru (89%) si Belgia (88%). In mod paradoxal
pana si euroscepticii de serviciu, britanicii, sunt majoritatea
de acord cu o astfel de politica (57%).
In ceea ce priveste procesul de extindere al Uniunii, cetatenii
UE sunt profund divizati, 46% dintre ei declarandu-se in favoarea
acestui proces in timp ce 42% declarandu-se impotriva. Tarile
cele mai putin entuziaste fata de extindere sunt Germania, unde
doar 30% dintre respondenti sustin procesul, si Austria, cu un
procent de doar 31%.
Drepturile
omului bate religia
In ceea ce
priveste valorile pe care fiecare le crede ca fiind cele mai importante
pentru el, pacea a iesit pe primul loc cu un procent de 52% din
respondenti ce au citat-o, fiind urmata de respectul pentru viata
omului (43%) si drepturile omului (41%). Interesant din perspectiva
ultimelor dezvoltari politice atat in Uniune cat si in lume, religia
s-a clasat in coada listei cu un procent de doar 7%. Ba chiar
religia a punctat si mai putin atunci cand respondentii au fost
rugati sa identifice valorile care reprezinta cel mai bine Uniunea
Europeana. Aici ea a fost citata de doar 3% dintre respondenti,
clasandu-se sub realizarea de sine (4%), mult in urma drepturilor
omului (38%) sau a democratiei (38%). Tot cu privire la religie,
intrebati daca rolul acesteia in societate este prea important,
opiniile au fost foarte impartite, 46% dintre cetateni declarandu-se
total de acord cu aceasta pe cand 48% declarandu-se total in total
dezacord cu aceasta concluzie. In Cipru, unde diviziunile de natura
etnica si religioase sunt in prim planul vietii de zi cu zi, raspunsul
cu privire la locul prea important acordat religiei a fost elocvent,
81% dintre cei intrebati considerand adevarat acest lucru. Tot
sudul Europei, respectiv Malta (70%) si Italia (63%) inregistreaza
cele mai multe raspunsuri pozitive la aceasta intrebare. Nordul
Europei s-a dovedit mult mai laic, considerand putin important
locul religiei in societate, Estonia (20%) si Finlanda (23%) fiind
cele mai bine clasate la acest capitol.
Mai multa
si mai dura justitie
Eurobarometrul
a cuprins si cateva probleme punctuale de interes social. Astfel,
europenii considera in marea lor majoritate (85%) ca exista prea
multa toleranta si infractorii ar trebui pedepsiti mult mai drastic.
Majoritatea dintre ei (64%) isi doresc mai multa justitie chiar
cu riscul de a pierde o parte din libertatea individuala. Portughezii
(80%) si romanii (78%) sunt se pare cei mai vechementi in a cere
acest lucru.
Homosexualii
In ceea ce
priveste chestiunea acordarii homosexualilor dreptului de a se
casatori intre ei, opiniile sunt impartite, 44% dintre europeni
sustinand acest lucru in timp ce 49% considerandu-se in dezacord
cu el. Mai drastic este raspunsul negativ in ceea ce priveste
problematica daca se poate permite cuplurilor homosexuale sa adopte
copii, 61% dintre respondenti declarandu-se in total dezacord
cu aceasta.
Luandu-se tara cu tara, atitudinea cu privire la homosexualitate
este extrem de variata. Astfel, ultraliberala Olanda se claseaza
pe primul loc intre cei care sustin casatoriile intre persoanele
de acelasi sex (82%), fiind urmata de Suedia (71%) si Danemarca
(69%). Romania (11%) si Letonia (12%) sunt tarile care sustin
cel mai putin acest lucru.
Atitudinea
fata de imigratie
Atitudinea
negativa cu privire la imigratie, atitudine de care ne lovim si
noi in ultimul timp, este reflectata fidel si in opinia europenilor,
cu 52% dintre ei considerand ca imigrantii nu contribuie la bunastarea
statului gazda. Interesant ca Suedia, care a fost printre singurele
tari ce si-au deschis piata muncii pentru valul din 2004, se claseaza
prima in clasamentul celor care cred ca imigrantii au avut un
aport pozitiv pentru tara gazda. Si Marea Britanie si Irlanda,
celelalte doua tari care au deschis portile pietei muncii, se
claseaza peste media UE in ceea ce priveste considerarea aportului
pozitiv al imigrantilor. S-ar putea astfel zice ca cei care au
vazut practic ce inseamna imigratia din noile state membre si-au
dat seama de beneficiile acesteia.
Legalizarea
drogurilor
Printre intrebarile
puse s-a aflat si una cu privire la legalizarea consumului personal
de canabis in Europa. Sprijinul pentru aceasta initiativa se arata
destul de mic, de doar 26%. Bineinteles ca Olanda (49%) este si
aici pe primul loc, fiind urmata de Spania (40%) si Marea Britanie
(32%). Finlanda (8%), Romania (9%) si Suedia (9%) sunt tarile
in care este cel mai mic sprijin pentru legalizarea acestui drog.
Si, la final,
timpul liber
Eurobarometrul
a studiat si importanta pe care cetatenii europeni o acorda timpului
liber. La intrebarea daca trebuie acordata mai multa importanta
acestuia in detrimentul muncii nu prea au fost suprize, sudul
Europei inghesuindu-se pe primele locuri la raspunsuri pozitive,
doar Estonia aparand surprinzator si ea in frunte. Oricum, daca
ar fi sa ne luam dupa acest sondaj de opinie, romanii sunt destul
de seriosi, doar 33% dintre ei pretuind mai mult timpul liber
decat munca. Ceea ce ma cam face sa ma intreb cat de bine realizat
a fost Eurobarometrul. |