Viitorii parlamentari europeni finlandezi impotriva restrictiilor de circulatie

Majoritatea candidatilor finlandezi ce participa la alegerile pentru Parlamentul European doresc o relaxare a barierelor impuse libertatii de circulatie a muncitorilor proveniti din tarile ce au aderat luna aceasta la Uniune.

Ziatul finlandez Helsingin Sanomat prezinta pe pagina sa de internet opiniile candidatilor finlandezi ce vor participa la alegerile din iunie pentru parlamentul European. Conform acestora, aproape jumatate dintre candidati se opun actualelor restrictii a liberei circulatii in spatiul UE impuse cetatenilor proveniti din statele nou membre. Doar 22% dintre candidati sunt in favoarea actualelor reglementari UE in acest domeniu.
Finlanda a impus o perioada de tranzitie de doi ani in care este restrictionat acesul fortei de munca provenite din statele nou membre UE.
Oponentii actualelor restrictii cred ca Finlanda nu se va confrunta cu valuri masive de forta de munca din cele 10 state "noi" ale UE. Unul dintre candidatii crestin democrati a declarat: "A fost estimat ca doar 0,3 milioane de muncitori se vor muta cu locul de munca din statele "noi" in cele "vechi" ale Uniunii, iar acestia facand de obicei parte dintre cei foarte bine calificati, tarile "vechi" UE vor avea de beneficiat".
Perioada de tranzitie este vazuta si ca un atac la principiile de baza pe care a fost construita Uniunea, creand inegalitati intre cetatenii ei.
Cei care sprijina restrictiile de acces argumenteaza ca daca ele nu ar exista s-ar inregistra un import masiv de forta de munca care va duce la scaderea salariilor si a locurilor de munca pentru finlandezi.

Nu pot spune decat ce am zis si ieri la o bere cu prietenii, datorita imbatranirii populatiei si altor factori economiile baietiilor au nevoie de importul de forta de munca dar, pe de alta parte, nu vor problemele care le-ar putea provoca imigratia. Acu` numa` beneficii si nu tu nici un efect secundar nu prea cred ca se poate :)

Alegerile pentru noul Parlament European vor avea loc intre 10 si 13 iunie 2004. Candidatii se vor lupta pentru 732 de locuri in Parlamentul European.
Articolul 138 CEE prevedea ca Adunarea Parlamentara era compusa din reprezentanti desemnati din cadrul parlamentelor nationale ale statelor membre.
La 20 septembrie 1976 Consiliul a adoptat „Actul relativ la alegerea Parlamentului European prin sufragiu universal direct”. Acesta nu realiza însa decât o uniformizare relativa a procedurilor, caci el nu prevedea decât un numar redus de reguli, punctele neabordate ramânând în continuare de competenta statelor membre. Documentul stabilea însa:
- durata mandatului PE ales prin sufragiu universal - cinci ani;
- votul individual si personal;
- absenta mandatului imperativ.
Sistemele electorale utilizate în statele membre sunt:
- proportional pe liste nationale (Austria, Danemarca, Finlanda, Franta, Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia), sistemul pe liste regionale;
- proportional pe liste regionale (Belgia, Irlanda, Italia, Marea Britanie);
- combinatie (Germania).

Sursa: Helsingin Sanomat

A se vedea:

- Legislatia UE cu privire la libertatea de circulatie a muncitorilor
- Jurisprudenta UE recenta cu privire la politica sociala
- Site Parlamentul European