Legaturi pe net
Atac

 

  
Vom fi sefi dupa 2018
Ministrii de externe ai tarilor UE au aprobat ieri ordinea de rotatie a presedintiilor Uniunii pana in 2018.

Articol:
Fiecare stat membru UE are ocazia de a fi in lumina reflectoarelor pentru jumatate de an, adica in perioada in care detine presedintia prin rotatie a UE. Mai concret aceasta inseamna ca in respectiva perioada se va afla in fruntea Consiliului European si al Consiliului UE, doua dintre forurile principale de conducere ale Uniunii.
Aflandu-se la presedintia diferitelor formatiuni ale Consiliului UE, statul respectiv va avea posibilitatea de a avea un cuvant mult mai mare de spus in desfasurarea lucrarilor, stabilind agenda si facand medieri. Astfel, dupa ce Comisia inainteaza o propunere, presedintia Consiliului poate stabili calendarul adoptarii unui act care se bazeaza pe aceasta propunere. Daca apar dispute, presedintia va trebui sa propuna solutii de compromis, dupa o analiza a pozitiilor si obiectiilor statelor membre si recurgand la mediere. Presedintia poate decide daca se va vota sau nu si care este orarul votarii si calendarul adoptarii deciziei.
Aceeasi rotatie ca in Consiliu are loc si la presedintia organismelor subordonate acestuia, cum sunt Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) sau grupurile de lucru.
Sistemul rotatiei are avantaje si dezavantaje. El este necesar pentru a exista o egalitate intre toti componentii Uniunii, insa impieteaza asupra bunului mers al constructiei comunitare, lipsind-o de o continuitate clara, pentru ca fiecare tara are interese prioritare pe care va incerca sa le promoveze pe perioada cat detine presedintia. Pe de alta parte, ultimii ani au aratat si o variatie foarte mare in gradul de "succes" al presedintiilor. Victorii remarcabile au fost inregistrate de presedintia franceza din 2001, care a reusit sa duca la adoptarea Tratatul de la Nisa, sau de cea irlandeza din 2004, aceasta reusind sa ajunga la o solutie de compromis cu privire la Constitutia Europeana. Prin contrast, au existat si presedintii slabe, precum cea italiana din 2003, marcata de ciondanelile dintre Romano Prodi, atunci presedinte al Comisiei Europene, si Silvio Berlusconi, conducatorul guvernului de la Roma. In ceea ce priveste pe cea actuala, britanica, semnalele sunt ca se indreapta catre un fiasco, nereusind sa aduca o solutionare importantei probleme a bugetului comunitar pe anii viitori sau unor reglementari deosebit de controversate, precum Directiva Serviciilor. Pana una alta se pare ca singurul "succes" este cel al impunerii posibilitatii de inregistrare a comunicatiilor europenilor, prin propunerea de Directiva de inregistrare a datelor.
In cadrul Constitutiei Europene s-a incercat sa se imbunatateasca actualul sistem prin crearea unui post de presedinte permanent al Consiliului European. Schimbari erau aduse si functionarii presedintiei la nivelul Consiliului UE, optandu-se pentru o mai mare colaborare intre trei presedintii succesive. Cum insa proiectul constitutional european s-a impotmolit in referendumurile francez si olandez, factorii de decizie europeni au trebuit sa mearga pe vechiul calapod, aproband ieri in cadrul Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe desfasuratorul presedintiilor pe urmatorii 13 ani.
Desi exact acum un an se luase decizia ca Bulgaria va detine presedintia in 2018 iar Romania in 2019, in lista actualizata ambele tari stralucesc prin absenta.
Conform Concluziilor intalnirii de ieri a ministrilor de externe UE, ordinea presedintiilor va fi urmatoarea:
- Austria (ianuarie-iunie 2006);
- Finlanda (iulie-decembrie 2006);
- Germania (ianuarie-iunie 2007);
- Portugalia (iulie-decembrie 2007);
- Slovenia (ianuarie-iunie 2008);
- Franta (iulie-decembrie 2008);
- Republica Ceha (ianuarie-iunie 2009);
- Suedia (iulie-decembrie 2009);
- Spania (ianuarie-iunie 2010);
- Belgia (iulie-decembrie 2010);
- Ungaria (ianuarie-iunie 2011);
- Polonia (iulie-decembrie 2011);
- Danemarca (ianuarie-iunie 2012);
- Cipru (iulie-decembrie 2012);
- Irlanda (ianuarie-iunie 2013);
- Lituania (iulie-decembrie 2013);
- Grecia (ianuarie-iunie 2014);
- Italia (iulie-decembrie 2014);
- Letonia (ianuarie-iunie 2015);
- Luxembourg (iulie-decembrie 2015);
- Olanda (ianuarie-iunie 2016);
- Slovacia (iulie-decembrie 2016);
- Malta (ianuarie-iunie 2017);
- Marea Britanie (iulie-decembrie 2017);
- Estonia (ianuarie-iunie 2018).

Surse:

Alte articole:

A se vedea: